O propunere de evaluare comparativă a universităților pe domenii de studii

de Mihai Paunescu     Contributors.ro
Joi, 3 septembrie 2020, 11:06 Actualitate | Opinii


Mihai Paunescu
Foto: Arhiva personala

Evaluarea comparativă a programelor de studii (benchmarking) este tot mai larg utilizată în mediul academic, fiind un instrument care permite diverșilor actori interesați (studenți, viitori studenți, finanțatori etc.) să facă alegeri fundamentate cu privire la aceste programe. Clasamentul academic al universităților (e.g. Academic Ranking of World Universities, cunoscut și ca "topul Shanghai", Times Higher Education World University Rankings sau QS World University Rankings ca să menționăm doar câteva dintre cele mai cunoscute inițiative de evaluare comparativă la nivel global a performanțelor universitare) folosesc tot mai mult evaluările pe domenii de studii, pe lângă cele instituționale globale. Evaluările pe domenii (subject rankings) sunt deosebit de utile viitorilor studenți, dar și decidenților în alegerile și deciziile cu privire la programe de studii.

Necesitatea evaluării comparative a programelor de studii mai are o rațiune importantă care nu poate fi lăsată deoparte: calitatea programelor finanțate din fonduri publice. În România, începând din 2016, Consiliul Național de Finanțare a Învățământului Superior (CNFIS) a elaborat o metodologie proprie de alocare a finanțării instituționale (1) pe programe de studii (grupate în domenii de finanțare), pe baza unor indicatori de performanță (2) aplicați preponderent la nivelul programelor de studii (3). Acești indicatori permit comparații între performanțele universităților în cadrul domeniilor de studii și servesc la alocarea fondurilor destinate finanțării suplimentare pentru excelență. În același timp însă, datele colectate de CNFIS pentru alocarea fondurilor bugetare în universități sunt date publice (anonimizate pentru a respecta prevederile legale) și ele ar putea fi folosite și pentru a asigura transparența și accesul liber la informații privind performanțele programelor de studii, nu doar pentru fundamentarea unor decizii de alocare financiară. Prin urmare, într-un colectiv format din cadre didactice și cercetători din SNSPA și Universitatea din București, am realizat experimental un exercițiu de evaluare, folosind datele publice disponibile, pentru următoarele domenii de studii: Fizică, Inginerie Civilă, Sociologie, Științe Politice, Științe Economice (fără Cibernetică, Statistică și Informatică economică), Psihologie și științe comportamentale, Filosofie și Istorie.

Metodologia pe care am folosit-o cuprinde 6 indicatori, dintre care 3 privesc rezultatele și impactul activităților de cercetare științifică măsurate la nivelul cadrelor didactice din universități care își desfășoară activitatea academică de educație și cercetare științifică în cadrul programelor de studii evaluate. Acești trei indicatori sunt utilizați, în variante ușor diferite, și în metodologia CNFIS de alocare a fondurilor bugetare. Un alt indicator CNFIS pe care l-am inclus și în metodologia noastră măsoară nivelul de implicare organizațională și de susținere pe care universitatea îl asigură angajaților în vederea derulării activităților de cercetare științifică, pe lângă cele de predare – învățare. Alți doi indicatori suplimentari folosiți doar în metodologia propusă de noi vizează dimensiunea universității în cadrul domeniului de studii în care am realizat evaluarea, considerându-se numărul cadrelor didactice, respectiv al conducătorilor de doctorat din domeniul respectiv.

Pentru toți indicatorii, valoarea absolută este standardizatăprinraportarea valorii indicatorului la valoarea maximă înregistrată în cadrul populației de universități în cadrul ramurii de știință. Astfel, fiecare indicator în parte înregistrează valori standardizate sub-unitare, cu excepția universității care înregistrează valoarea absolută maximă, care standardizată este echivalentă cu 1. Această valoare reprezintă în fapt un raport care descrie distanța, respectiv diferența dintre fiecare universitate în parte și universitatea care înregistrează cea mai mare valoare pentru fiecare indicator în parte.

Rezultatul experimentului de evaluare pe care îl prezentăm constă în încadrarea fiecărei universități – din perspectiva distinctă a fiecărui domeniu (ramuri de ştiință) din cele 8 pe care le-am analizat – într-o clasă. Clasele reprezintă rezultatul final al evaluării comparative pe care o propunem. În funcție de scorul global standard obținut universitățile sunt clasificate la nivelul unui anumit domeniu într-una dintre cele 4 clase notate de la A la D, unde A reprezintă clasa universităților care înregistrează cele mai bune scoruri globale standardizate ȋn acel domeniu, iar D reprezintă clasa universităților cu cele mai reduse scoruri globale standard. Clasele sunt definite pe segmente din distribuția scorurilor globale standardizate, astfel: în clasa A sunt incluse universitățile care au înregistrat scoruri globale standardizate între 1 și 0,75; în clasa B sunt incluse universitățile care au scoruri globale standardizate cuprinse în intervalul 0,74 – 0,50; în clasa C sunt incluse universitățile care au scoruri globale standardizate cuprinse în intervalul 0,49 – 0,30, iar în clasa D universitățile care au înregistrat scoruri globale în intervalul 0,29 – 0,1. Universitățile care au ȋnregistrat scoruri globale mai mici de 0,1 nu au fost atribuite unei clase în acel domeniu

Sursa datelorutilizate pentru calcularea valorilor indicatorilor o reprezintă baza de date gestionată de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS). Datele sunt cele declarate de universitățile din România conform Metodologiei utilizate de CNFIS și au ca an de referință anul 2017. Datele au fost obținute printr-o solicitare înaintată în baza legii 544 / 2001, privind accesul liber la informații de interes public.

Prezentăm în continuare rezultatele evaluării comparative a universităților în cele opt domenii de studii: Fizică, Inginerie Civilă, Sociologie, Științe Politice, Științe Economice (fără Cibernetică, Statistică și Informatică economică), Psihologie și științe comportamentale, Filosofie și Istorie.

Pentru fiecare domeniu (ramură de ştiință) prezentăm mai jos un tabel ce conține datele fiecărei universități pentru fiecare indicator, atât ȋn valori absolute cât şi in valori standardizate. De asemenea, în tabele este prezentată și clasa în care se încadrează fiecare universitate în domeniile de studii selectate.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1074 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by