România trebuie să iasă din cercul vicios al politicilor economice prociclice

de Gheorghe Burz     Contributors.ro
Joi, 16 iulie 2020, 8:19 Actualitate | Opinii


Gheorghe Burz
Foto: Arhiva personala

Ciclul economic

Economia liberă are o evoluţia ciclică, ne spun economiștii. Ciclul economic are două faze: expansiunea(creștere, boom, explozie) până la un punct maxim și contracţia(recesiune, criză) până la punctul minim(figura 1).


Ciclul economic se manifestă, în general, prin creșterea şi descreșterea produsului intern brut(PIB). Pentru identificarea fazelor ciclului economic sunt importanți şi alţi indicatori ca: gradul de ocupare a forţei de muncă, rata inflaţiei, rata dobânzii, creșterea şi descreșterea consumului. Politicile economice influenţează amplitudinea fluctuaţiilor ciclului economic, iar politica fiscală şi cea monetară sunt utilizate pentru a micșora amplitudinea acestor fluctuaţii. In figura 2 se vede cum politicile anticiclice atenuează amplitudinea ciclului apropiindu-l de linia dreaptă care este forma sa ideală, iar politicile prociclice măresc amplitudinea fluctuaţiilor peste cea înregistrată în cazul unui ciclu care este lăsat să se desfășoare fară intervenția statului. Comportamentul agenţilor economici, care tind să manifeste euforie în perioade de boom şi panică în perioadele de criză, acţionează în sensul creșterii amplitudinii fluctuaţiilor ciclurilor economice. Pe de altă parte, lipsa investiţiilor poate prelungi episoadele de criză dincolo de limite rezonabile şi suportabile social[2].


La sfârsitul lunii martie și începutul lunii aprilie 2020 se puteau citi în presă știri cum că “Preşedintele american, Donald Trump, a semnat planul de relansare în valoare de 2.000 de miliarde de dolari adoptat de Congres pentru a sprijini economia americană, sufocată de noul coronavirus”, “Japonia va cheltui aproape 1000 de miliarde de dolari pentru a încerca să-și protejeze economia de efectele pandemiei de coronavirus”, “Parlamentul german a aprobat un pachet de 750 de miliarde de euro (800 miliarde de dolari n.n.) pentru a proteja economia de efectele devastatoare ale crizei epidemiei coronavirus.”

Lângă noi, Ungaria a anunțat un plan de stimulare a economiei în valoare de 50 de miliarde de euro. Costurile programului maghiar vor duce la creșterea deficitului de la 1% din PIB (cât era prevăzut pe 2020) la 2,7%, valoare situată totuși în interiorul marjei de 3% stabilită de Comisia Europeană. Pentru a asambla un astfel de plan România trebuie să plece de la un deficit de 4,6% încă “înainte de-a aloca vreun bănuț în stimularea economiei” datorită politicilor economice inepte ale PSD de creștere economică prin stimularea consumului[3].

Măsurile de sprijin a economiei în timpul fazei de contracție sunt dirijate împotriva acestei faze cu scopul de a-i micșora amplitudinea, adică sunt măsuri anticiclice.

Economiștii spun că este necesară o abordare simetrică în ambele faze ale ciclului: pe lângă atenuarea amplitudinii recesiunii, trebuie atenuată și amplitudinea expansiunii deoarece în această fază pericolul constă în supraîncălzirea economiei[4]. Prin urmare regula pentru intervenția statului este clară: numai măsuri anticiclice, indiferent de faza ciclului economic.

Analogia între ciclul economic și ciclul motorului cu ardere internă în 4 timpi

Cu ciclul de lucru al motorului cu ardere internă în patru timpi facem cunoștință prima dată la fizica de gimnaziu. Cine a uitat își poate reaminti urmărind informațiile de aici, aici sau aici. Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă măsuri prociclice și anticiciclice în economie voi face o analogie între acest ciclu și ciclul economic. Dacă ciclul economic are, așa cum am văzut, două faze, ciclul motorului cu ardere internă în 4 timpi are 2 categorii de timpi:

timpul motor este timpul care furnizează energie mecanică obținută din energia chimică de ardere a amestecului aer+carburant, urmată de creșterea bruscă a presiunii și volumului(detenta) gazelor arse.

timpii care trebuie să primească energie pentru a putea să se desfășoare: evacuarea gazelor arse, admisia unui nou volum de amestec aer+carburant și comprimarea amestecului.

Se va putea observa că, indiferent de categoria celor 4 timpi, volantul funcționează tot timpul anticiclic, la fel cum guvernele ar trebui să ia tot timpul, în economie, măsuri anticiclice.

Amestecul aer+carburant este admis în mod repetat, la fiecare ciclu, în cilindrul motorului unde după aprindere are loc arderea explozivă a acestuia. Creșterea bruscă în volum(detenta) gazelor arse propulsează pistonul de la capătul cilindrului numit punctul mort interior(PMI) la celălalt capăt numit punctul mort exterior(PME). Când are loc o explozie într-o cameră închisă obiectele din interior sunt propulsate în diverse direcții fară să se mai întoarcă în poziția inițială. De ce atunci pistonul motorului nu rămâne și el, după explozie, țintuit la PME și se întoarce de fiecare dată la PMI pentru a recepționa, în plin, noile explozii? Răspunsul îl deține volantul, el este cel care, prin intermediul arborelui cotit, scoate pistonul din PME și-l deplasează la PMI pentru a efectua evacuarea, apoi îl deplasează din nou la PME pentru admisie și din nou la PMI pentru compresie. Iată că, privind lucrurile din perspectiva motorului, ciclul acestuia se compune dintr-o explozie care constituie timpul motor pentru că furnizează energie și dintr-o criză generată de lipsa energiei necesare pentru parcurgerea celorlalți trei timpi ai ciclului.

Volantul are forma unei roți și este construit în așa fel încât să aibă o inerție mare. Inerţia este rezistența pe care un obiect o opune la schimbarea stării sale de mişcare sau de repaos și este o proprietate generală a corpurilor. Prin urmare, din cauza inerției mari, este greu să se accelereze sau să se frâneze mișcarea volantului. Deplasarea pistonului de la PMI la PME din cauza arderii explozive și expansiunii bruște a gazelor arse constituie cursa activă a acestuia deoarece coincide cu timpul motor, adică timpul care furnizează energie mecanică. Cursa activă a pistonului se transmite prin mecanismul bielă – arbore cotit, sub forma unui cuplu, la volant, mărindu-i viteza de rotație și prin urmare și energia. Cuplul motor este generat în impulsuri de către exploziile repetate din cilindru și energia acestor explozii este absorbită de volant. Această energie este utilizată în principal pentru punerea în mișcare a automobilului, pentru acționarea generatorului de curent dar și pentru pentru a ajuta pistonul să efectueze ceilalți trei timpi, așa încât motorul să poată continua ciclul. Inerția mare a volantului este foarte utilă pentru funcționarea motorului, deoarece absobind șocurile generate de exploziile repetate din cilindrii motorului ea aplatizează vârfurile ciclului, uniformizând mișcarea transmisă la cutia de viteze(figura 3). Cum în timpul exploziei volantul înmagazinează energie și apoi restituie o parte din aceasta pentru ca motorul să poată relua ciclul, putem spune, așa cum am anticipat, că volantul acționează anticiclic.


Deci economia și guvernul ar trebui să lucreze împreună la fel ca motorul și volantul adică, dacă în timpul boom-ului economia furnizeaza resurse guvernului, în timpul crizei guvernul trebuie să restituie o parte din aceste resurse, asigurând astfel funcționarea lină a economiei.

După 1990, în România, politicile economice au fost aproape permanent prociclice, neîndeplinindu-și rolul de stabilizare a ciclului economic, dimpotriva, au destabilizat economia accentuând dezechilibrele economice, a căror corecție ulterioară s-a făcut cu costuri foarte mari pentru societate[6]. „Pro-ciclicitatea este o trăsătură istorică a politicilor economice românești și (…) problema este epuizarea stimulentelor fiscale pentru momentul în care am putea avea nevoie de acestea. Politicile pro-ciclice stimulează peste potențial creșterea, riscând o amploare mai mare a unei eventuale recesiuni”[7].

Politicile economice prociclice în acțiune și teoria cinismului economic

Din figura 4 se vede cum, în perioada 1995-2017, vârfurile creșterilor și ale crizelor au amplitudini mai mari în cazul României decât în cazul celorlalte țări analizate, țări ale căror guverne au acționat ca un volant și au aplatizat aceste vârfuri.





Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1618 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by