S-a tot discutat zilele acestea în spațiul public despre eliminarea facilităților fiscale oferite în IT iar opiniile sunt, evident, împărțite.
Este firească și de înțeles dorința de echitate. Nefiind expert fiscal, nu vreau să intru în dezbatere despre cele patru principii ale taxării ale lui Adam Smith, nici despre teoriile lui A.C. Pigou, Erik Lindahl sau Bowen. Pragmatic vorbind, curba empirică a lui Laffer demonstrează ca creșterea procesului de impozitare duce la scăderea venitului total obținut de stat. Probabil nu se aplică în toate sectoarele dar în IT, unul dintre cele mai mobile, virtuale și solicitate sectoare, chiar așa este.
Pentru bugetul de stat, pentru celelalte sectoare din economie dar și pentru toate categoriile sociale, asemenea modificări fiscale spontane ar avea un impact negativ. A se ințelege că nu angajatul din IT are de suferit sau de căștigat, de obicei el negociază salariul net, ci industria IT în general și bugetul de stat în special.
O să încerc să explic de ce.
Sectorul IT reprezintă aproximativ 7% din PIB, în creștere spre 10%. Deși aparent o creștere a taxelor generează mai mulți bani la buget, efectul este chiar pe dos în cazul industriei IT. Motiv pentru care nu cred că e matur economic să vorbim doar despre facilități fiscale ci despre păstrarea competitivității într-o industrie productivă, care aduce mulți bani la buget și cu un trend ascendent.
CUM ARATĂ, DE FAPT, ACEASTĂ SCUTIRE DE IMPOZITE ÎN CIFRE
Salariul mediu net în IT era de aproximativ 6900 RON Net în Februarie 2019, conform INS. Pentru acest salariu un programator generează total taxe încasate de stat de 3955 RON. Salariul mediu net pe economie este de 2936 RON, cu un total taxe încasate de stat de 2196 RON.
Astfel, pentru fiecare programator cu salariul mediu net din industria IT statul încasează aproape dublu față de salariul mediu net pe economie, cu tot cu această facilitate fiscală.
Programatorii sunt categoria profesionala cea mai predispusa la relocare și la muncă în regim freelancing direct pentru companii de afară. Să presupunem că înăsprirea regimului fiscal ar scoate din sistem 20.000 din cei 110.000 programatori, care ar migra sau ar lucra în regim de freelancing, posibil cu domiciliul fiscal în altă țară. Bugetul de stat ar pierde de 3,4 ori mai multi bani decât suma încasată prin introducerea acestei masuri. Adica statul ar încasa în plus aproximativ 29 milioane de EUR de la cei 90.000 programatori rămași, dar ar pierde 79 milioane de EUR de la cei 20.000 care ies din sistem. Iar aceasta este doar pierderea directă, în general pierderile se țin și ele în lanț, ca și beneficiile indirecte generate de această industrie.
Deci pentru fiecare programator care migrează trebuie sa scădem din vistieria statului în mod direct în medie 3955 RON/lună. Dar beneficiile generate de această industrie sunt mult mai mari – unele indirecte, altele extrafinanciare – decât neîncasările directe, cu titlul de impozit pe venit. Pentru claritate, programatorii sunt scutiți doar de plata impozitului pe venit (0% în loc de 10%), restul contribuțiilor sunt identice cu cele din alte industrii: CAS de 25%, CASS 10%, CAM 2,25%. De asemenea, prin trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat la începutul acestui an, statul aproape că a anulat efectul impozitului zero aplicat programatorilor. Mai exact, transferul CAS şi CASS în grija angajatului şi taxa de solidaritate, au dus la creşterea TCE (Total Cost of Employment) cu peste 7%, adică au înjumătățit deja avantajele fiscale.
Calcul salariu și contribuție la buget fără scutire de impozit:
Calcul salariu pentru programatori scutiți de impozitul pe venit:
Industria IT are efecte multiplicatoare în creșterea competitivității în mai multe sectoare economice, având impact pozitiv asupra întregii economii românești, de la turism la comerț online sau transport, la agricultură, educație sau sănătate.
Ar fi indicat sa comparăm facilitățile fiscale, și așa înjumătățite la începutul anului prin trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, cu toate celelalte beneficii pe care le generează, direct sau indirect în economie, luând în considerare și direcția strategică de dezvoltare a țării.
DE CE ACEASTĂ SCUTIRE DE IMPOZIT PE VENIT ARE SENS
În termini populari, când ai un magazin poți alege să oferi un discount pentru a crește cifra de afaceri si profitabilitatea sau pentru a nu fi falimentat de magazinul nou deschis la colț. La fel e și în sectorul IT. Costurile cu forța de muncă au crescut mai mult în România decât în țările vecine în ultimii ani, companiile din regiune oferă “marfă” asemănătoare și avem aceleași segmente de clienți.
E superficial să vorbim doar despre taxe încasate la buget, fără a lua în considerare realitățile economice și climatul competitiv la nivel regional și global și fără a avea o viziune strategică. Ar trebui să vorbim despre investițiile pe care trebuie să le facă statul în viitor. Iar această măsură fiscală se autofinațează prin creșterea pe care o generează aproape instant și tot ea contribuie semnificativ la plata salariilor, a ajutoarelor sociale și a pensiilor.
În 2011, când FMI a vrut să retragă această facilitate s-a facut un calcul de impact în economie. S-a demonstrat că pentru 1 leu pe care statul nu îl lua din impozitul pe venit acordat programatorilor, tot statul câștiga 15 lei ca taxe, impozite și contribuții de pe urma fiecărui programator.
Trăim într-o țară cu apetit de emigrare foarte mare iar programatorii sunt printre cei mai vânați angajați la nivel global. Până la finalul anului 2020 America va avea deficit de peste 1,4 milioane de programatori, conform unui raport Gartner, iar Anglia un deficit de peste 600.000 de experți în tehnologii digitale. Dacă ne incăpățânăm să încurcăm dezvoltarea acestui domeniu și nu îl ajutăm să își păstreze competitivitatea, o bună parte dintre programatori ar emigra iar asta ar reprezinta o mare pierdere la bugetul de stat.
Apoi, când se iau asemenea masuri, cel mai mult suferă antreprenorul român, nu corporațiile. În topul 300 al celor mai mari companii de software și servicii IT care activează pe piața locală, 40% sunt firme românești.
“Primii afectați când se iau măsuri de genul acesta peste noapte sunt antreprenorii romani din IT, nu multinaționalele. Ei nu au către cine să se întoarcă să ceară ajutor. Aceștia și-au văzut deja costurile cu forța de muncă crescând cu peste 7% peste noapte la începutul anului. Contractele cu clienții nu pot fi ajustate la fel de aleator, rezultatul fiind o erodare puternică a profitabilității” spune Alexandru Lapusan, CEO Zitec.
Fie că vorbim despre clienții firmelor de IT locale sau despre atragerea de noi corporații care pot crea locuri de muncă bine plătite, deci implicit pot genera mai mulți bani la buget, când o companie alege un partener sau o locație pentru servicii IT, aceasta face un due dilligence serios. Compania ia în considerare capabilitățile tehnice, infrastructura, proximitatea, nivelul de limbi străine cunoscute, transparența, numărul de absolvenți universități tehnice anual, similaritățile culturale dar mai ales costul total cu forța de muncă, mediul economic stabil, predictibilitatea și facilitățile fiscale oferite precum si percepția pe care o au despre strategia țării – dacă este una favorabilă IT-ului sau nu. Modificări succesive în fiscalitate, coraborate cu un climat politic agitat alungă atât clienții firmelor locale cât și multinaționalele.
“Am ales Romania în 2001 pentru a deschide un centru de dezvoltare IT datorită programatorilor talentați, a asemănărilor culturale și a faptului ca industria IT avea un trend ascendent. Facilitățile fiscale ne-au ajutat să rămânem competitivi, să păstrăm cei mai talentați programatori în timp ce competiția din alte țări din CEE devenea tot mai puternică” spune Ian Tidder, CEO and co-founder companie de software cu centre de dezvoltare software in Romania, Polonia, Moldova și Asia, companie pe care a vândut-o în urma cu câțiva ani.
Pe plan regional, competitivitatea României scade drastic.
“Personal regret scăderea competitivității regionale. De câțiva ani deja gâfâim față de alte hub-uri IT din regiune.” spune Marius Hanganu, CEO Tremend, companie de software în top Deloitte Fast 50 în CEE Region pentru doi ani la rând.
În Estul Europei sunt peste 1 milion de programatori – un sfert în Polonia și peste jumătate în Romania, Ucraina și Cehia. În centrele de dezvoltare software din Bulgaria, Ucraina sau Moldova TCE (Total cost of Employment) e semnificativ mai mic si totuși există diverse facilităti fiscale. Vorbim de o piață extrem de competitivă iar segmentele de clienți cu care lucrăm sunt aceleași. Alte împovărări fiscale riscă să sugrume această industrie, bazată în proporție de 75% pe servicii cu valoare adăugată scăzută, de tip outsourcing. Piața IT este una globală, volatilă, virtuală. România a reușit să dezvolte această industrie pentru că a avut un cost mai scăzut al resursei umane și a oferit oameni bine pregătiți.
Orice modificare fiscală generează efecte secundare imediate care scad competitivitatea. Companiile trebuie să mărească salariile angajaților pentru a nu pierde cei mai buni angajați, deci automat se erodează profitabilitatea, și așa tot mai scăzută. Vorbim de o piața în care cererea de resurse umane este mult mai mare decât oferta. Când e posibil, se renegociază contractele cu clienții în așa fel încât cel puțin o parte din costurile adiționale să fie transferate către clienți. Unii clienți pot alege să încheie colaborarea spontan, alegând destinații mai ieftine. Când o firma de servicii IT nu are clienți sau pierde un client mare nu are cum sa rețină angajații prea mult timp, tinând cont de costurile ridicate cu salariile. De asemenea, în cazul unui mic val de migrație, companiile se vor afla în incapacitatea de a mai asigura necesarul de resurse pentru desfășurarea unor proiecte în derulare sau pentru câștigarea de proiecte noi.
SCHIMBĂM PARADIGMA: NU ESTE VORBA DESPRE FACILITĂȚI FISCALE CI DESPRE O INVESTIȚIE ÎN VIITOR SUSTENABIL.
STIMULĂM DEZVOLTAREA ÎN TOATE SECTOARELE ECONOMICE PRIN DIGITALIZARE.
OFERIM FACILITĂȚI FISCALE PENTRU CREAREA DE PROGRAME DE EDUCATIE STEM DE LA VÂRSTE FRAGEDE.
CREȘTEM PRODUCTIVITATEA PE PROGRAMATOR STIMULÂND CREAREA DE PRODUSE IT
Am vorbit deja despre faptul că această măsură se autofinanțează și produce mult mai mult decât consumă și despre faptul că ne costă mai mult, ca țară, sa renunțăm la ea decât să o susținem. Sănătos ar fi să stimulăm industria IT, să o ajutăm să se dezvolte, să inoveze si să o sprijinim strategic și guvernamental în initiative de eficientizare a altor sectoare economice prin tehnologie.
La fel, ar fi mai benefic din punct de vedere economic să găsim soluții practice și pragmatice care să stimuleze creșterea productivității și a valorii economice pe care fiecare programator o generează în economie. Aceasta a crescut oricum în Romania de la 19.000 de dolari/angajat în anul 2000, la peste 55.000 de euro/angajat în 2020, conform estimărilor ANIS. PIB per capita în industria IT este de peste 25 dolari pe ora, deci este deja o industrie foarte productivă, dar care poate genera și mai multă valoare în economie.
Măsurile fiscale ar trebui să stimuleze alocarea de resurse financiare și a capitalului intelectual în dezvoltare de produse, mai ales în produse care au impact pozitiv în societate și în administrație publică sau ajută la dezvoltarea altor sectoare din economie. Acum suntem o industrie majoritar exportatoare de cod pentru produsele altora. 75% din industria IT se rezumă la servicii de tip outsourcing, cu valoare adăugată redusă, deci orice modificare fiscala afectează enorm profitabilitatea. Strategic ar fi sa stimulăm crearea propriilor produse IT de succes. Atunci, costul cu salariile ar conta mai puțin.
Tările mature au viziune si tratează digitalizarea ca prioritate. La fel si țări precum Polonia sau Estonia, unde s-a introdus un program de cetățenie digitală care s-a dovedit a fi un real success.
Dezvoltarea economică este și va deveni tot mai dependentă de tehnologie și ar trebui să folosim resursele pe care le avem în interesul dezvoltării sustenabile în toate sectoarele economice.
Digitalizarea duce la eficiență, productivitate și randament mai bun în toate domeniile. Este necesar să avem viziune și gândire strategică, să înțelegem ce fac alte țări, să invățăm de la ele și să grăbim procesul de transformare digitală.
Cum ar fi sa stimulăm, ca țară, antreprenoriatul viitorului, să stimulăm și să remunerăm implicarea în proiecte care utilizează tehnologia pentru a îmbunătătii calitatea vieții și pentru a crește eficiența în alte sectoare economice?
Cum ar fi să regândim modul în care alocăm banul public, să automatizăm procesele din instituții, să avem acces la informații de interes public în mod transparent și pe loc?
Cum ar fi să folosim tehnologia pentru a sprijini agricultura și pentru a crește randamentul tuturor culturilor, dând acces agricultorilor la senzori si aplicații care îi invață pas cu pas cum să facă asta, apoi să-I ajutăm să-și vânda marfa, printr-o platformă online?
Cum ar fi să oferim acces la educație tuturor copiilor prin tehnologie și lecții online, interactive adaptate interesului lor, precum și oportunități de recalificare adulților prin cursuri online sau acces la educație persoanelor cu dizabilități? Sau să permitem companiilor să sprijine și să dezvolte programe alternative de educație STEM (Science Technology Engineering and Mathematics) de la cele mai fragede vârste, pentru a pregăti generațiile tinere pentru lumea de mâine. Vorbim de beneficii pe termen mediu și lung dar ce strategie de țară de astăzi iși mai permite sa nu pună focus pe educație?
Cum ar fi ca românii sa aibă acces la consultații medicale sau la un diagnostic rapid online printr-un click?
Sau să platim taxe, impozite sau amenzi online, să scăpăm de cozi, să fluidizăm traficul, să facem orașele mai sigure prin sisteme de supraveghiere, să reducem consumul de apa utilizând senzori care optimizează consumul de apă în parcuri sau grădini.
Acestea sunt toate soluții funcționale în țări dezvoltate sau în curs de dezvoltare. Nu trebuie să reinventăm roata. Trebuie doar sa găsim acele metode, sprijinite de govern prin măsuri fiscal adaptate nevoilor secolului 21, prin care stimulăm utilizarea tehnologiei în scopul binelui și pentru dezvoltare.
Noua generație de antreprenori, împreună cu guvernul ar trebui sa conlucreze pentru creionarea unei strategii coerente prin care sa păstrăm în țară talentele din cercetare, digital și din IT astfel încât să le folosim pentru accelerarea procesului de digitalizare în instituțiile de stat dar și în alte domenii – în agricultură, educație, sănătate, utilități, turism, comert online, etc. Asta ar duce automat la creșterea calității vieții pentru toate categoriile sociale.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro
