Am fost observator independent într-o echipă de doua persoane la secția de votare 134-Diaspora de laAmbasada României la Dublin, pe data de 26 mai, un post voluntar, acreditat de coaliția non-guvernamentalaFiecare Votpentru platformaVot Corect. Vă relatez în cele ce urmează cum a fost tratată diaspora din Irlanda la Dublin, după 5 ani de la eșecul de organizare a scrutinului din 2014.
ROLUL DE OBSERVATOR
Observatorii independenți au ca obiect principal de activitate apărarea democrației și a drepturilor omului și nu au apartenență politică. Ei pot asista la operațiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6.00am și până în momentul încheierii, semnării și transmiterii la Biroul Central Electoral (BEC) de către membrii biroului electoral al secției de votare (BESV) a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării. Ei nu pot interveni în organizarea și desfășurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza nereguli președintelui biroului electoral și a consemna detalii observate direct pentru a asigura că bunele practici sunt continuate iar cele defectuoase nu. Observatorii nu au autoritatea de a remedia neregulile sau încălcarea legii dar pot informa persoanele care au fost martori ai încălcării legii sau ai anumitor nereguli că au dreptul de a depune reclamații.
SISTEMUL ADMINISTRATIV ELECTORAL DE SECȚIE
Birourile electorale de secție sunt alcătuite din cetățeni cu drept de vot care exercită o funcție ce implică autoritatea de stat și care se angajează la exercitarea corectă și imparțială a funcției. La Dublin, membrii comisiei electorale au fost personal MAE (1), delegați USR-PLUS (1), Pro România (1) și PNL (1), și membri reprezentanți ai comunității românești din Irlanda acreditați de MAE (2). Aceștia au fost asistați de operatori SIMPV, personal al Ambasadei României în Irlanda (2). Membrul comisiei din partea UDMR nu s-a prezentat, neputând fi înlocuit. Toți cei care intră în componența BESV efectiv la derularea procesului de vot, preluând cetățenii veniți la scrutin, explicându-le procedura, completându-le datele de identificare în listele suplimentare, furnizându-le buletinele de vot și ștampilele și consemnând semnătura lor pe listele de votare.
OBSERVAREA VOTULUI LA SECȚIA 134, DUBLIN, IRLANDA
(6.30am, 26 mai — 6.30am, 27 mai)
Am ajuns la secția alocată, secția principală de vot în capitala Irlandei amplasată în clădirea Ambasadei României la ora recomandată, 6.30am și am fost primită cu mare curtoazie să particip la observarea în secție deja deschisă și apoi pe tot parcursul zilei, până la momentul închiderii și transmiterii procesului verbal prin sistemul de monitorizare a prezentei la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) la BEC.
Membrii comisiei electorale se aflau în secție de la ora 6am. Ca urmare, nu am putut asista la deschiderea sălii de votare, pentru a vedea dacă fusese sigilată peste noapte. În momentul sosirii mele la ora 6.30am, cu jumătate de ora înainte de deschiderea secției pentru publicul votant la ora 7am, era deja un grup substanțial de oameni, aproximativ 100 de persoane (numărate de mine) care așteptau. Explicația pentru aceasta coadă înainte de deschiderea secției, într-o duminică dimineață, este probabil experiența cu cozile kilometrice la scrutinele anterioare și încurajările pe rețelele sociale de a merge cât mai repede la secții în ziua alegerilor pentru a încuraja prezența la vot și pentru a ajunge fizic în secția de vot înainte de ora 9am, ora locală, pentru a putea vota.
Menționez că știam unde se afla sediul Ambasadei României la Dublin dar nu vizitasem niciodată interiorul clădirii. Am fost surprinsă astfel că secția de votare nu era amplasată în corpul principal al ambasadei, ci la un demisol unde funcționează în mod obișnuit biroul (ghișeurile și sala de așteptare) serviciului consular. Conform hotărârii AEP 44/2016 Art 3 (2), “localurile de vot se amenajează astfel încât să asigure legalitatea, accesibilitatea, eficiența și solemnitatea procesului de votare.” Două aspecte sunt de evidențiat aici: chiar și pentru funcționarea de fiecare zi a acestui birou consular, localul este este neadecvată. Acesta se află la demisolul unei clădiri rezidențiale istorice pe patru etaje (3 etaje + demisol, scumpă ca valoare și de lux ca arhitectură și decor) dar sala de interacțiune cu publicul este amplasată la demisol, într-o cameră (istoric, fosta bucătărie și depozit de cărbuni) de 10mX4m cu acces dificil, prin intermediul scării de serviciu.
Dacă poate sala este încăpătoare în administrarea serviciilor consulare, pentru un proces electoral de asemenea complexitate, durată și amploare, sala aceasta era mai mult decât inadecvată. Localul secției de votare nu îndeplinește normele de sănătate și securitate standard în Irlanda: ventilație, luminozitate, plan de evacuare de incendiu, acces pentru persoane cu handicap loco-motoriu. În acest spațiu extrem de restrâns, au fost amplasate două rânduri de mese, de o parte și alta a lungimii sălii, iar în capătul opus ușii de acces, cel mai îndepărtat, 4 + 1 cabine de vot. Acest mobilier a ocupat absolut aproape toată suprafața sălii, lăsând un culoar de acces și trecere de mai puțin de 1 metru în jurul mobilierului și cabinelor. Cele 3 urne au fost amplasate pe o masa improvizată, lipită de un patrulater conținând 4 cabine de vot. Pe parcursul zilei, acest plan de amplasare a cauzat înghesuială de nedescris, persoane care se loveau de diversele piese de mobilier, inclusiv de urne, hârtii agățate de hainele oamenilor care treceau pe lângă mesele comisiei electorale. Amplasarea a fost relativ corectă, în raza vizuală a membrilor BESV dar, datorită spațiului inadecvat, unele cabine nu erau complet vizibile acestora.
Încăperea nu a fost pregătită și securizată în mod corespunzător. Accesul și ieșirea era prin aceeași ușă, un buletin de vot a fost introdus în fanta unuia dintre ghișeele consulare, rămase parțial neacoperite, și a ajuns în altă cameră, exterioare secției de votare. Două dintre cabinele de vot erau vizibile din afara sălii de votare, inclusiv cu vedere clară în interiorul cabinelor dacă nu era trasă perdeaua, care mai mult nu era trasă, sau nu complet. Ca observator, am consemnat acest lucru, de care mi-am dat și eu seama și verificat după 3 ore și jumătate de la începerea votului.
Conform Art 13, HotarâreaAEP nr. 11/2019 (1), “la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, la stabilirea numărului total al ștampilelor cu mențiunea “VOTAT” se va lua în calcul un număr de 5 ștampile cu mențiunea “VOTAT” pentru fiecare secție de votare.” La secția 134 din Dublin, Ambasada României, au existat minimul de 5 cabine și 5 stampile. Cabina 5 nu a fost disponibilă tot timpul, datorită ocupării ei de președinta secției și poliție, la cererea poliției, atunci când au avut întrevederi repetate privind securitatea secției de votare și siguranța personalului electoral (detalii mai jos).
Din cauza naturii localului secției de votare trebuie menționat că nici procedurile de votare, asa cum au fost implementate de BESV, nici cele de observare, atât cât am putut să o facem noi cei doi observatori, nu au putut fi 100% corecte sau complete. Din cauza înghesuielii permanente, a fluxului de alegători în două direcții și al busculadelor frecvente și repetate din acest spațiu, vizibilitatea și libertatea de mișcare oricărei persoane în aceasta cameră era restricționată de persoanele și piesele de mobilier care împreună acopereau întreaga suprafață a încăperii. În fapt, observatorii nu aveau practic loc în spațiul acesta. Am fost plasate pe niște scaune care au sfârșit prin a îngreuna și mai mult accesul. În acest peisaj de farsă logistică, subtilizarea, pierderea sau rătăcirea stampilei formau coșmarul cel mai mare al tuturor celor care administrau procesul electoral.
Accesul în secție a fost extrem de dificil, pe un culoar foarte strâmt al scărilor de serviciu, care sunt late de maxim 1 metru. O persoană în scaun cu rotile și 2 cărucioare pentru copii au putut să intre până dar nu am observat dacă au fost ridicate de cei de pe scări, pentru ca nu există rampă de acces pentru persoane cu dizabilitate loco-motorie. în mai multe momente pe parcursul zilei de vot am atras atenția comisiei că există un număr de persoanei în cârje, în vârstă, însărcinate și multe familii cu copii mici care nu pot sta la o asemenea coadă timp de mai multe ore. Din experienta altor alegeri, acestor li se facilitează intrarea prioritară, pe care am sugerat-o comisiei. Comisia a fost de acord și am fost rugată să transmit acest mesaj persoanelor respective. Din păcate, unii din ceilalți alegători nu au lăsat aceste persoane să intre în fată și le-au agresat verbal uneori, ca și pe mine de altfel.
Maps.google.ie
Uneori, urnele de vot stârneau consternare și accese de râs alegătorilor, deși comisia s-a declarat mulțumită de ele pentru că plasticul din care erau făcute permitea manufacturarea ușoară a fantei de introducere a buletinelor. Urnele erau de fapt niște cutii mari din plastic IKEA (model SAMLA) sigilate prin aplicarea de coliere de plastic în patru colțuri. Acestea erau perfect transparente, astfel se puteau vedea stampilele aplicate pe buletine. De asemenea, pentru că erau mai mult late decât înalte, trebuiau scuturate frecvent pentru a răsfira buletinele (de altfel alunecoase, mari și relativ greu de manevrat) care blocau fanta. S-au pierdut astfel multe minute pe parcursul zilei.
Ikea.ie
De aceste aspecte de mai sus privind localul secției de votare este vinovată persoana care a desemnat această încăpere ca adecvată pentru organizarea și găzduirea publicului la vot. Dacă ne uităm la procedurile MAE, aceasta trebuie să fie Excelența sa, Manuela Breazu, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României în Irlanda. Într-o anumită măsură, o parte din responsabilitate pentru amenajare ii revine și președintei BESV, Florina SAVA, Prim-colaborator/Ministru Plenipotențiar, atașat consular la secția Politic, afaceri europene, cultură și relația cu comunitatea română și, conform informațiilor MAE, o persoană cu experientă îndelungată în organizarea alegerilor în străinătate.
Cu privire la privința încălcărilor regulilor de votare, în secția de votare s-au descoperit materiale de campanie electorală, ceea ce m-a determinat să cer comisiei verificarea cabinelor în mod regulat. Nu am putut determina dacă la coadă se desfășurau activități de campanie datorită lungimii extreme și a formei neregulate. La un moment dat pe scările ambasadei se agita o pancartă profesională cu material de campanie. La orice moment al zilei s-a constatat prezenţa unor mari grupuri de persoane în faţa secției de votare – unele chiar violente verbal intre ele și mai ales la adresa comisiei.
Alegătorii îşi așteptau rândul la coadă (care a fost mereu intre sute și mii de persoane, de la deschiderea până la închiderea secției de votare) cumva ordonat pe trotuarul străzii pe care se află ambasada, totodată blocând intrările a zeci de case. În curtea ambasadei se stătea la coadă în grup și nu se făcea de o manieră ordonată, datorită faptului că trebuia eliberat trotuarul și pentru că se așteptase de multe ore. Datorită mulțimii de oameni și a busculadelor permanente, nu s-a putut determina dacă printre persoanele prezente s-au petrecut acțiuni de campanie sau intimidare.
Romanian nationals queue at the Romanian embassy on Waterloo Road in Dublin to vote in the European elections. Photograph Nick Bradshaw/The Irish Times
Pe tot parcursul zilei de votare a existat un agent de pază, un irlandez de la o companie de securitate folosită mereu de Ambasada României. După ce lucrurile afară au degerat și votanții au început să se certe intre ei și cu el, acuzându-l că nu le dă voie să voteze, acesta a recomandat comisiei electorale de a chema poliția pentru că se temea pentru siguranța personală proprie și a celor din jur. Un al doilea agent de pază, care vorbea românește, a sosit mai târziu, chemat special de Ambasadă.
În secția de votare s-au aflat în mai multe rânduri reprezentanți ai poliției și ai forțelor de ordine irlandeze pentru a încerca aplanarea incidentelor din afara secției și pentru consultări privind planul de securitate și a asigura prin simpla prezenta siguranța localului și personalului secției de vot. Poliția irlandeză a fost chemată de două ori la cererea personalului comisiei, de comun acord cu agenții de pază și observatorii, pentru că toți se temeau pentru siguranța personală. De alte două ori poliția irlandeză s-a auto-sesizat din cauza mulțimii de pe stradă. La un moment traficul a fost oprit și redirijat și a fost chemat un elicopter pentru a aproxima de la înălțime câți oameni sunt pe stradă și pentru a se stabili dacă prezenta mulțimii în mijlocul orașului poate cauza probleme de securitate.
La un moment dat, noi, observatorii, am încetat să mai numărăm persoanele de la coadă din cauza numărului prea mare și a naturii aforme a cozii și am început să aproximăm lungimea în funcție de numărul de casă unde se termina. Dezordinea și învălmășeala la care am asistat și în care personalul a lucrat, precum și experienta alegătorilor au conturat o imagine de lumea a treia, surprinsa într-o vilă de lux din Vestul Europei. Atat au considerat personalul decizionar al ambasadei că merita publicul votant și proprii membri ai comisiei electorale în ziua aceea.
În secția de votare s-au aflat în mai multe rânduri reprezentanți ai poliției și ai forțelor de ordine irlandeze pentru a încerca aplanarea incidentelor din afara secției și pentru consultări privind planul de securitate și a asigura prin simpla prezentă siguranța localului și personalului secției de vot. Comportamentul forțelor de ordine a fost adecvat și nu acționat în nici un fel împotriva mulțimii, punând mai mult presiuni asupra șefei comisiei de a rezolva situația pe plan intern. S-a reproșat Ambasadei că nu a anticipat deranjarea liniștii datorită cozii imense de oameni agitați și zgomotoși și că nu au pregătit și implementat un plan de securitate pe teritoriul Ambasadei, respectiv al României, deoarece poliția irlandeză nu poate să acționeze în nici un fel aici. Mult timp s-a pierdut pe întrevederi private ale șefei comisiei cu sergentul de serviciu în legătură cu aplanarea situației, amândoi concluzionând că nu exista o soluție alta decât a încerca de a grăbi procesul (adică una imposibilă, dacă normele de procedură trebuiau respectate).
Pe parcursul zilei, starea de spirit a mulțimii a trecut de la resemnare la siderație până la lacrimi și apoi agresivitate ridicată. Pe lângă organizarea deficitară, în mod regretabil, conflictele verbale și jignirile reciproce intre alegători și alegători și comisie au existat de la prima la ultima oră (observate de observatori și relatate de alegători). Pe parcursul celor două ultime ore de votare, atunci când oamenii și-au dat seama că nu vor ajunge să voteze, atmosfera a degenerat rapid în intimidări, injurii și amenințări. Și observatorii au avut de suferit injurii și suspiciuni repetate. Am fost întrebată de cate ori am ieșit afară pentru a consemna starea de spirit și numărul de persoane în așteptare dacă sunt PSD-ista, cât sunt plătită să țin oamenii afară, sau de ce bag oameni în fată (femei gravide, familii cu sugari) și că o să mi-o iau eu. S-a și scuipat în direcția mea.
Accesul alegătorilor în sala de vot trebuie să aibă loc în mod ordonat, în serii corespunzătoare numărului cabinelor, dar nu a fost cazul la Dublin. Observatorii au cerut în repetate rânduri ca intrarea și fluxul alegătorilor să fie ordonate dar acest sistem nu putea fi menținut pentru mult timp. Alegătorii au votat separat în cabine a căror perdea trebuia să fie trasă și au fost sfătuiți verbal și prin anunțuri în cabine și în interiorul secției să îndoaie buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ștampila de control să rămână în afară iar stampilele de vot să nu se vadă când le vor introduce în urnă. Datorita îmbulzelii, a spațiului mic dintre cabine și culoarul de acces și grabei de a vota și a ieși cât mai repede, pe buletinele multor alegători se putea vedea clar stampilele aplicate, ceea ce ar fi putut, teoretic, influenta votul. Un singur alegător, care din motive temeinice, constatate de Președinta secției de votare nu a putut vota singur, a avut dreptul să cheme în cabina de votare un alt alegător necunoscut și presupus neutru pentru a acorda asistenta. Din păcate, acesta a sugerat alegătorului în vârsta și cu probleme de vedere să voteze cu PNL în auzul celor din încăpere.
În mai multe rânduri, președinta a luat măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. De asemenea, a suspendat temporar votarea pentru câteva minute în câteva rânduri pentru a găsite stampile rătăcite și când starea de securitate a localului secției de votare a fost compromisă sau amenințata. Pe perioada disfuncționalității SIMPV (câteva minute, de trei ori), atunci când terminalul informatic nu a fost funcțional, alegătorii au prezentat actele de identitate membrului biroului electoral al secției de votare desemnat de Președinta acestuia, care a consemnat codurile numerice personale ale alegătorilor și ora la care s-au prezentat la vot pentru a fi înregistrate mai târziu în format electronic.
Pe parcursul zilei de votare, observatorii trebuie să discute cu mai multi membri ai BESV care reprezintă diferite partide politice sau care au fost acreditați de MAE despre procedura de recrutare a lor și instruirea de care au beneficiat pentru acest rol. Din lipsa de timp din partea comisiei electorale și a observatorilor, și mai ales datorita faptului ca acest lucru ar fi încetinit și mai mult procesul de votare, nu au existat conversații în acest sens. Din observațiile mele și din cele auzite din conversații pe parcursul zilei, membrii comisiei de votare au participat la o instruire formală, păreau a fi relativ bine instruiți (cu excepția a câtorva neclarități discutate cu alți membri și rezolvate de președintă), erau familiarizați cu procedurile de votare și păreau să-și îndeplinească îndatoririle în mod imparțial. Printre problemele și procedurile care trebuiau urmărite și pe care le-am observat au existat indicii de dezorganizare ca procedura, mai ales în ce privește etapizarea acestora. Este important de reținut că unele erori din partea membrilor comisiilor de votare se pot datora mai degrabă lipsei de experienţă sau de instruire, și în cazul secției 134 de la Dublin pe 26 mai a condițiilor de stres și supra-solicitare, decât a intenţiei deliberate de a compromite integritatea procesului. Nu am observat nereguli intenţionate şi sistematice care potenţialul de a denatura procesul electoral. Alegătorii care au solicitat asistenta au primit ajutorul adecvat.
Observatorii încearcă să evalueze și înțelegerea și încrederea alegătorilor în procesul electoral, cu mențiunea ca unele persoane pot încerca să manipuleze informațiile pentru scopuri și interese proprii. Alegătorii de la secția 134-Dublin au manifestat în general o bună înțelegere a procesului electoral, dar a existat un număr mare de alegători care solicitau ajutor, mai ales în privința urnelor și a etapelor procesului electoral, de la intrarea până la ieșirea în secției. Spațiul extrem de restrâns, înghesuiala și zgomotul, faptul ca sala era atât de plină încât nu se vedea clar nimic, frustrarea mentală și fizică a votanților, a contribuit la un proces și mai anevoios.
Formatul și localul secției de votare nu a contribuit la păstrarea secretului votului și ar fi putut ușor cauza compromiterea lui. Se poate presupune ca aceasta s-a întâmplat deoarece nu toți alegătorii trăgeau perdeaua când votau iar interiorul cabinelor era vizibil alegătorilor care treceau pe lângă ele, precum și din afara secției, prin geam. în timpul desfășurării votării trebuie asigurată limitarea/interzicerea staționării oricăror persoane pe o distanță de cel puțin 1-1.5m față de locul unde sunt amplasate cabinele de vot și urnele de vot. Acest lucru nu a putut fi implementat, respectat sau monitorizat în cauza spațiului restrâns al localului secției. Au existat doua cazuri când alegători au votat în afara cabinei de vot deși li s-a semnalat ca este interzis.
Nu s-a putut determina dacă prezenta unor grupuri numeroase de alegători în vecinătatea secției de votare ar fi putut indica faptul că participarea acestora la vot a fost coordonată sau dacă există indicii privind mita electorală. Nu s-a putut determina acest aspect din cauza aglomerației, busculadelor periodice și a accesul restricționat parțial și din cauza aspectelor de siguranță personale. De asemenea, nu s-a putut determina dacă a existat influența autorităților sau partidelor în secția de vot sau la coada coada.
La ora 9pm, ora locala, Președinta biroului electoral al secției de votare a dispus închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care aceasta ora se aflau în sala au putut vota. în prealabil, la fel ca și alți președinți de secție și ambasadori din Europa, președinta secției a îndemnat oamenii din fata ușii sa intre în localul secției în măsura în care spațiul permitea. Datorita spațiului foarte mic însă, aproximativ 10 persoane au mai putut sa intre și au votat înainte de închiderea sistemului electronic de vot la 9.30pm, ora locala.
Cu excepția unor momente de confuzie și a unor defecțiuni tehnice a sistemului electronic, președinta secției de votare, în prezenta, cu acordul și cu ajutorul membrilor comisiei, și câteodată la recomandarea observatorilor, a asigurat toți pașii corecți necesari procedurii de procesare a datelor alegătorilor în intervalul de votare și de numărare a voturilor după închiderea secției, până la înscrierea corectă în procesul-verbal electronic a voturilor valabil exprimate și încărcarea rezultatelor în serverul Biroului Electoral Central.
În privința parcursului procesului de votare, care a durat de la 7am-9.30pm, 26 mai, nu s-a observat împiedicarea exercitării drepturilor electorale ale alegătorilor de către membrii comisiei sau terți. Membrii comisiei electorale nu au împiedicat voit sau nevoit exercitarea votului. S-a lucrat în foc continuu, cu pauze foarte scurte pentru a manca și a folosi toaletă, deși un proces mai eficient se putea implementa dacă sarcinile pe parcursul zilei erau distribuite mai ordonat și dacă exista o planificare pe ore și pe sarcini a întregii zile de vot. De asemenea, numărătoarea, efectuata în condiții de suprasolicitare fizica și mentala putea fi organizata mai eficient dar nu exista alternativa în acest sens.
Biroul electoral al secției de votare din secția 134, Dublin, Ambasada României a condus operațiunile de votare în mare parte bine și a luat toate măsurile de organizare și ordine, în limita spațiului și resurselor disponibile, în localul secției de votare și în jurul acesteia. De asemenea, președinta BESV a formulat insistent și repetat, începând cu ora 3pm, prin telefon și e-mail, cereri la BEC de prelungire a votului la Dublin. A rezolvat întâmpinările venite din partea observatorilor referitoare la propria lor activitate. Cu toate acestea, în mod regretabil, au existat conflicte verbale intre multi alegători și anumiți membri ai comisiei, care nu trebuiau să se angajeze în conversații agresive sau să emită judecăți de valoareîn privința persoanelor alegătorilor. Sistemul de control și completare a documentelor a fost anevoios, retrograd, făcut să îngreuneze actul de vot dar atitudinea și autocontrolul tine de fiecare individ în parte și este de așteptat mai ales din partea unei persoane cu statut oficial în ziua votului.
În plus, atitudinea Ambasadoarei Manuela Breazu în ziua scrutinului, când a coborât din ambasada și a sărit rândul pentru a vota s-a dovedit complet neproductivă în contextul situației deja copleșitoare și tensionate din interiorul și exteriorul ambasadei. Prin spusele dânsei a dat dovada de a lipsa de respect și înțelegere pentru cei care asistau neputincioși la procesul și asa anevoios de votare. Printr-un discurs de auto-victimizare agresivă a declinat orice urma de responsabilitate pentru organizarea logistica a scrutinului (cel puțin la cele doua secții-problema de la Dublin) și a transferat răspunderea tocmai celor care vor să își exercite drepturile, dar care, în prealabil, nu le ceruseră. Conform logicii dânsei, posesorii drepturilor (cetățenii votanți) sunt responsabili atât pentru solicitarea și și pentru implementarea drepturilor de exercitare la vot (solicitare de secții, cabine și condiții de votare și desfășurare ordonata a procesului electoral), pe când responsabilitatea autorităților este să decidă dacă este necesar sau nu să implementeze cererile publicului votant.
Citeste intreg articolul si coemnteaza pe Contributors.ro
