Din 2017, Bucurestiul se poate „lăuda” cu 22 de societăți comerciale pe acțiuni, care ar trebui să presteze servicii publice. Companiile au fost infiintate cu capital deținut în proporție de 99,9% de către Municipiul București și în proporție de 0,1% de SC Service Ciclop SA.
În realitate, eticheta de „companii municipale” ascunde 22 de paravane pentru drenarea banului public și pentru angajarea clientelei de partid pe banii contribuabililor și cu încălcarea legii. Până în februarie 2019, companiile au cheltuit 596 milioane de euro din care 75% pe salariile angajaților si pe bunuri si servicii.
Viena nu este Bucuresti
Încă de la început, Primarul General a plecat pe drumul Companiilor Municipale cu o minciună mascată de ideea „copierii unor bune practici”. Mai exact, potrivit primarului, cele 22 de societăți comerciale pe acțiuni ar fi urmat să reproducă în București modelul Holdingului Vienez. În realitate, ceea ce apropie cele două modele sunt diferențele, nicidecum asemănările, iar acest lucru este evidențiat în trei puncte esențiale.
- Holdingul vienez are 4 domenii mari de activitate: dezvoltare imobiliară, cultură, logistică și media. În București au fost înființate 22 de companii care acoperă servicii în 22 de domenii diferite (parcări, IT, pază și protecție, voluntariat, managementul traficului, parcare, spațiu verde, cimitire, strazi, iluminat electric, constructii, ș.a.m.d.). Autoritățile vieneze s-au limitat la cele 4 domenii pentru că din analizele pe care le-au făcut a rezultat că pentru restul domeniilor serviciile pot fi oferite de către operatori privați la un raport calitate/preț mult mai bun.
- Holdingul vienez operează prin proiecte derulate cel mai adesea în parteneriat public-privat, având ca obiectiv major atragerea de finanțare si de expertiza din zona privată, nu atragerea de bani de la Primărie, așa cum se întâmplă în cazul Companiilor Municipale.
- Holdingul vienez are în spate o tradiție de aproape 50 de ani de activitate încununată de succes. În București și în România avem, din păcate, o „tradiție” în devalizarea bugetului public, în numirea în funcții pe criterii politice și nu pe criterii de performanță, în furt și risipă.
Înființarea a 22 de companii într-un singur an, angajarea a mii de oameni în același timp și gestionarea unor sume colosale din bugetul local s-a soldat cu un eșec răsunător, eșec confirmat și de Curtea de Apel București, care a decis ca societatile municipale au fost înființate cu încălcarea legii și ca activitatea lor trebuie să înceteze.
Cele mai neprofitabile companii din București sunt companiile municipale
În 2017, adică în anul înființării, companiile au beneficiat de majorări de capital social în valoare de peste 670.000.000 de lei și împrumuturi fără dobândă de peste 120.000.000 de lei. Banii s-au dus pe achiziții publice și cheltuieli cu personalul, beneficiul pentru municipalitate a fost zero.
În 2018, bugetele companiilor au crescut de aproape 16 ori față de 2017, ajungând aproape cât tot bugetul de investiții al Primăriei pentru 2018; cheltuielile cu personalul au crescut și ele în 2018 de 7 ori față de cele din 2017, ajungând de la 48,3 milioane de lei la 360,8 milioane de lei. Din aceste sume, cei mai mulți bani au fost folosiți pentru cheltuielile cu angajații, numărul acestora ajungând de la 572 în 2017 la nu mai puțin de 8.073 în 2018.
Ca imagine de ansamblu, în 2018 cheltuielile pentru funcționarea societăților, inclusiv cele pentru personalul angajat, au reprezentat 75,3% din totalul bugetelor, în timp ce investițiile au reprezentat doar 24,7%, o mare parte din sume fiind alocată pentru achiziționarea diverselor dotări. Rezultatul se transpune în câteva cifre ale dezastrului:
- Compania pentru Pază și Securitate a înregistrat în 2018 aproape 1 milion de euro pierderi;
- Compania Municipală Turistică a avut încasări de 3.000 de euro la 230.000 de euro cheltuiți, directorul de la Compania Municipală a fost plătit pe lună cu suma de 14.000 de lei;
- Compania Municipală Imobiliară a înregistrat zero venituri în șase luni.
În ceea ce privește competitivitatea, așa cum am spus și la momentul votului din Consiliul General pentru trecerea unor bunuri din patrimoniul primăriei în cel al companiilor, companiile municipale nu respecta criteriul competitivității pieței. Spre deosebire de firmele private care se finanțează din resurse proprii si din piața de capital, companiile municipale se finantează preferențial din bugetul public indiferent de performanța economică. Astfel, societăți din mediul privat nu profită nici de împrumuturile fără dobândă, nici de măriri de capital social succesive din bugetul local.
În luna septembrie a anului 2018, USR București a sesizat Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței cu privire la împrumuturile și majorările de capital social prin care peste jumătate de miliard de euro a trecut din conturile Primăriei în conturile Companiilor Municipale. Cele două instituții au fost chemate să verifice, în funcție de atribuțiile ce le revin, atât legalitatea și oportunitatea împrumuturilor și a majorărilor de capital, cât și respectarea prevederilor legate de ajutorul de stat și prevenirea unor practici anti-concurențiale pe piață. Săptămâna trecută, USR a înregistrat o plângere și la Comisia Europeană, DG Competition, referitoare la posibile ajutoare de stat ilegale în favoarea companiilor municipale care aparțin municipiului București.
Nici la capitolul transparență situația nu este mai bună. Încă de la început, municipalitatea a vorbit în termeni cât mai generali despre majorările de capital și împrumuturile de la bugetul local acordate companiilor, singurul scop exprimat fiind: „de a susține activitatea societăților în vederea îndeplinirii obiectivului de activitate prin asigurarea necesarului de fonduri pentru desfășurarea în bune condiții a activității societăților”. Cum poate verifica un bucureștean că banii atribuiți din bugetul public au fost folosiți pentru „desfășurarea în bune condiții a activității societăților”? Nu poate, pentru că cei de la conducerea companiilor s-au sustras de la obligațile de transparență și raportare. Potrivit legii, societățile sunt întreprinderi publice în sensul dat de OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și au obligația de a deține un site public unde să apară informațiile prevăzute de lege. Singura mențiune legată de societățiile comerciale apare pe site-ul Primăriei Capitalei, unde există o rubrică numită „Holding Municipal” și unde sunt listate societățile la care municipalitatea este acționar majoritar. Pe site-urile companiilor municipale informația lipsește cu desăvârșire sau este sumară, in cel mai bun caz. Fără rapoarte de activitate și fără rapoarte financiare publice, contribuabilii nu au nicio pârghie de verificare a cheltuirii bugetului local.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
