Inca un an cu rectificare negativa la Cercetare. Viziunea contabiliceasca a Ministerului Finantelor Publice (cat ai cheltuit anul trecut atata iti dau anul viitor) coroborata cu impotenta conducerii Ministerului Cercetarii si Inovarii (MCI) de a angaja in proiecte putinele fonduri alocate, au dus la situatia actuala, in care avem cel mai mic numar de cercetatori raportat la 1000 locuitori intre fostele tari comuniste incluse in Comunitatea Europeana (sub 1 la 1000, fata de peste 2 pana la 4 in Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Republica Ceha sau Polonia, vezi legatura aici ). Prin taierea a circa 120 milioane la rectificare, fondurile alocate Cercetarii in Romania vor ajunge in 2018 la circa 0.15 % din PIB, de departe cel mai mic procent in Comunitatea Europeana. Cum s-a ajuns aici? Simplu:

Lucian PintilieFoto: Arhiva personala

- Blocarea competitiilor reale de proiecte, care au fost inlocuite cu competitii mai mult sau mai putin trucate gen PCCDI si, mai nou, proiectele pentru finantarea excelentei in CDI.

- Refuzul de a finanta listele de rezerva la competitiile PD, TE si PCCF.

- Intarzierea finantarii Programului Nucleu cu 3 luni.

- Intarzierea finantarii investitiilor.

Asa s-a ajunsa in situatia in care, la jumatatea anului, MCI cheltuise mai putin de jumatate din fondurile alocate prin bugetul pe 2018.

Ce se va intampla in continuare? Cel mai probabil se va ajunge la un nou val de plecari in strainatate. Migratia cercetatorilor fusese oarecum redusa in ultimii ani prin investitiile masive in infrastructura (in special din fonduri structurale), ceea ce oferea conditii de lucru comparabile cu cele din tari mai dezvoltate, prin organizarea cat de cat periodica de competitii (in special in perioada PN2, 2007-2013), ceea ce asigura o finantare cat de cat decenta a fortei de munca din cercetare, si prin mentinerea Programului Nucleu pentru reteaua de INCD-uri, ceea ce le asigura o oarecare stabilitate financiara.

Cercetarea este considerata peste tot ca fiind principala sursa de progres a societatii. Nu este de mirare ca tarile dezvoltate aloca sume importante pentru finantarea ei, atat din bugetul public cat si din surse private. In aceste conditii, indarjirea cu care partidele politice care s-au perindat la guvernare in ultimii ani incearca sa distruga acest domeniu incepe sa aduca a atentat la Siguranta Nationala. Cum altfel ar putea fi numita actiunea consecventa de subminare a unui domeniu care poate aduce un plus de competitivitate economiei, poate oferi solutii in situatii de criza, si formeaza urmatoarele generatii de specialisti. Problema situatiei din Cercetare ar trebui sa fie printre prioritatile urmatoarelor sedinte CSAT, avand in vedere ca cercetarea poate aduce contributii esentiale in domeniile securitatii si apararii.

Mai nou, a inceput o actiune concertata, dirijata de o anumita parte a sistemului de cercetare, de demonizare a programului Nucleu pentru a-l desfiinta. Spre exemplu, Presedintia a trimis inapoi in Parlament legea de aprobare a OG41/2015 si incearca sa blocheze adoptarea unui nou act normativ care sa reglementeze activitatea de cercetare (vezi comunicatul din 6 august 2018). Desi multe din principiile enuntate in comunicat sunt corecte, blocarea noului act normativ va duce la desfiintarea Nucleului incepand cu 2019 fara a oferi INCD-urilor o alta sursa de finantare pentru a-si putea continua activitatea. Mentionez ca INCD-urile nu beneficiaza de alocari bugetare directe precum universitatile si Academia Romana, alocari care le acopera salariile si costurile de functionare. O competitie corecta pentru fondurile cercetarii presupune asigurarea unor conditii de start egale pentru toti competitorii, deci si INCD-urile ar trebui sa aiba asigurata o finantare predictibila care sa le permita functionarea. Impresia este ca se incearca eliminarea unei parti a sistemului de cercetare pentru ca banii sa se imparta la mai putini.

Un alt amanunt interesant este ca, daca INCD-urile au fost evaluate (multe din ele cu experti din strainatate) privind capacitatea de a face cercetare si calitatea rezultatelor obtinute, universitatile si institutele AR nu au fost evaluate, de catre evaluatori independenti si obiectivi, in legatura cu productia lor stiintifica.

Ce ar trebui facut pentru a se avita un dezastru in Cercetare? Sunt cateva masuri care se pot implementa cu efort minim:

- Colegiile si consiliile consultative sa devina persoane juridice de tip ONG, care sa administreze parti ale Planului National CDI. Astfel:

• Actualul Colegiu Consultativ pentru CDI (CCCDI) poate administra Programul Nucleu, destinat sustinerii acelor institutii de cercetare care nu primesc alocari bugetare directe (INCD-urile actuale; institute din componenta universitatilor, cu conditia ca alocarile sa mearga la intretinerea si operarea infrastructuii de cercetare si sustinerea salariilor personalului de cercetare fara obligatii in procesul educational). Programul Nucleu se aloca in baza unei proceduri de evaluare (care include si o strategie institutionala), pe o durata de minim 5 ani, cu o finantare care sa asigure costurile recurente ale institutiei respective. Monitorizarea se face periodic, in baza rapoartelor anuale, cu o monitorizare la jumatatea periodei efectuata de aceeasi echipa care a evaluat intial institutia. Comisia de evaluare/monitorizare poate propune corectii insotite de suplimentari/reduceri corespunzatoare de fonduri. CCCDI are libertate deplina in alegerea evaluatorilor/monitorilor, in intocmirea procedurilor de evaluare/monitorizare si in alocarea fondurilor pe baza evaluarilor/monitorizarilor. Tot CCCDI poate administra si fondurile dedicate intaririi capacitatii institutionale de a desfasura activitatea de cercetare, adica investitii, intarirea capacitatii administrative, accesul la baze de date, instalatii unicat incluse in mari infrastructuri de cercetare sau in foi de drum nationale ori europene, etc.
• Actualul CNCS poate administra programele destinate resursei umane si cercetarii fundamentale (actualele PD, TE, PCE, PCCF, mobilitati, burse, etc.). In fiecare an i se vor aloca fonduri pentru organizarea de competitii, avand libertate deplina in alegerea evaluatorilor, in intocmirea pachetelor de informatii, in stabilirea procedurilor de evaluare si monitorizare a proiectelor, inclusiv dupa terminarea acestora.
• Actualul CNTTI poate administra programele destinate cresterii competitivitatii economice (cum au fost Parteneriatele, proiectele PED, PTE, cecurile pentru Inovare, etc.). In fiecare an i se vor aloca fonduri pentru organizarea de competitii, avand libertate deplina in alegerea evaluatorilor, in intocmirea pachetelor de informatii, in stabilirea procedurilor de evaluare si monitorizare a proiectelor, inclusiv dupa terminarea acestora (mergand pana la a urmari ce impact economic au avut rezultatele cercetarii).

- Bugetul MCI este fixat nu dupa principii contabile ci conform Strategiei CDI aprobate pentru ciclul respectiv. Bugetul ar trebui sa reprezinte minim 0.5 % din PIB si ar putea fi distribuit in urmatoarele procente: 45 % pentru CCCDI; 20 % pentru CNCS; 30 % pentru CNTTI; 5 % pentru MCI. CCCDI, CNCS si CNTTI raspund pentru utilizarea fondurilor alocate, argumentand situatiile in care fondurile sunt insuficient sau nu au fost utilizate integral.

Modelul descris mai sus functioneaza cu succes in majoritatea tarilor CE (ex. CNRS si CEA in Franta; Max Planck, Fraunfofer si Helmholtz in Germania; CNR in Italia; CSIC in Spania; Academiile de Stiinte in Bulgaria, Republica Ceha, Polonia). Ar exista in acest fel mai multe surse de finantare, independente una de alta si mai putin expuse interferentelor politice. Transformarea MCI in administrator unic al fondurilor cercetarii ar duce in scurt timp la colapsul total al Cercetarii, MCI dovedind ca nu are capacitatea de a gestiona nici macar Programul Nucleu, daramite intreg Programul National CDI, asa cum nici mentinerea UEFISCDI ca unic administrator al competitiilor din cercetare nu prezinta garantii suficiente privind corectitudinea acestora si evitarea interferentelor politice.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro