Cui sa multumim la sfarsitul unui an precum 2012?

Joi, 27 decembrie 2012, 14:38 Actualitate | Opinii

​“Unul dintre cele mai misto lucruri pe lumea asta este sa multumesti. E o igiena sufleteasca minunata.” Suntem la sfarsitul unui an care impune o astfel de curatire. Caci 2012 a inceput cu o serie de proteste confiscate rapid de propaganda TV, a continuat cu scandaluri politice fara masura si s-a terminat cu alegerea celui mai dubios Parlament din istoria recenta a Romaniei.

Hotul s-a facut demnitar, mitocanul a fost incoronat star, lenesul are aere de gospodar si noroiul, in general, se etaleaza cu mandrie, ca o bijuterie de bal. E greu sa nu ametesti intr-un asa carusel infernal si fara fixarea catorva repere riscam sa ni se intoarca sufletul pe dos.

Reperele mele din acest ultim an sunt oameni in mare parte necunoscuti public. Dar fiecare dintre ei este dovada vie a faptului ca normalitatea bunului-simt, a onestitatii si a meseriei facute corect si cu discretie nu a disparut dintre romani, in ciuda faptului ca aceste calitati nu mai fac parte dintre ingredientele succesului in Romania de astazi.

Singurul eveniment din 2012 despre care sunt convins ca va ramane in cartile de istorie este condamnarea definitiva la inchisoare pentru fapte de coruptie a unui fost prim-ministru, Adrian Nastase. Decizia, o raritate in intreaga Uniune Europeana, a fost luata de cinci judecatori, toate femei: Livia Stanciu, Florentina Dragomir, Maricela Cobzariu, Sofica Dumitrascu si Ioana Alina Ilie. Pentru intaia oara in istoria tarii mele, bratul justitiei a fost suficient de lung si de viguros pentru a-l atinge chiar si pe unul dintre cei mai puternici politicieni ai Romaniei.

• Acestor cinci femei am a le multumi pentru ca, datorita profesionalismului lor, revolutia din ’89 a inceput in sfarsit sa devina o evolutie.

La Timisoara exista o clinica unde pot fi tratati (si vindecati) copiii bolnavi de leucemie. Desi apartine statului roman, clinica a fost initial dotata exclusiv prin donatiile si sponsorizarile obtinute din afara Romaniei de catre profesoara Margit Serban.

Insa in 2012, in clinica de la Timisoara au aparut noi echipamente si laboratoare platite din cei peste un milion de euro donati de catre firme din tara sau de romani obisnuiti. Acest morman de bani a fost strans in cadrul campaniei “Salveaza Vieti”, coordonata de Carmen Uscatu si Oana Gheorghiu, doi oameni care si-au parasit meseriile sigure pentru a lucra in fragila zona a caritatii.

• De curand au pornit o noua campanie de donatii si lor am a le multumi pentru perseverenta cu care lupta pentru acesti copii bolnavi.

Romania va fi in 2013 invitata de onoare a salonului de carte de la Paris, un eveniment cultural european de prim rang. Este meritul echipei de la Institutul Cultural Roman din Paris care, precum colegii lor din celelalte capitale, au facut pentru imaginea tarii mele mai mult decat o suta de frunze si reclame publicitare finantate prin deciziile unor politicieni amorezati de propria imagine.

• Acestor profesionisti discreti ai ICR-ului le multumesc pentru incapatanarea cu care isi practica vocatia.

Cu ajutorul efervescentei online a aparut pentru mine cea mai placuta surpriza a anului. Caci nicicand un jurnalist nu este mai bucuros ca atunci cand un articol trece dincolo de emotie si devine fapta.

Dupa publicarea pe HotNews a reportajului despre Reteaua Citostaticelor, care aduce medicamente vitale bolnavilor de cancer care nu se gasesc in Romania, peste 400 de oameni s-au inscris online in aceasta retea de voluntari. Astazi, in Reteaua Citostaticelor sunt activi peste 150 de romani din 16 tari europene. Isi daruiesc timpul si buna-credinta pentru a suplini incompetenta si nesimtirea unor oficiali care nu-si indeplinesc datoria.

• Acestor voluntari am a le multumi pentru ca m-au convins ca like-ul de pe Facebook poate avea o prelungire utila si in realitate.

Sa multumesti cuiva la sfarsitul unui an ca 2012 nu e doar o “igiena sufleteasca”, ci si un necesar gest individual de supravietuire. Caci suntem un popor care in loc sa citeasca, sa faca sport sau macar sa discute in cafenele, mai degraba prefera sa se uite la televizor. Acolo unde primele stiri din ziua de Craciun sunt despre o crima si despre o barfa politica.