Exista unele momente in istorie ale caror efecte negatve se intind peste generatii. Un asemena moment pentru Romania a fost nationalizarea proprietatilor inceputa 1948. Al doilea moment este ce propune guvernul Romaniei acum prin restituirea a numai 15% din valoarea proprietatilor confiscate in cadrul marii nationalizari. Efectele acestei decizii vor fi similare pentru dezvoltarea viitoare a economiei cu cele ale deciziei din 1948. Cu totii stim cum a sfarsit acel experiment, scrie Florin Citu pe blogul lui
Aici comentariile d-lui Ministru Dragoi:
"Pe langa partea acceptanta la CEDO, avem o problema financiara. Titlurile distribuite de ANRP impacteaza pe deficitul bugetar ESA, iar platile in bani impacteaza imediat pe deficitul in cash. Am gasit solutia cu 15% din valoarea imobilelor pentru ca statul nu-si permite mai mult de atat", a declarat pentru Mediafax ministrul Finantelor Publice, Bogdan Dragoi.
"De trei ani incercam sa ne ajustam si s-au facut eforturi, s-au luat masuri dure. Avem o constrangere petru anul viitor sa fim si mai ambitiosi, sa mergem cu deficitul la 1% din PIB. O crestere a datoriei publice vine in contradictie cu principiile Pactului Fiscal, unde noi putem merge pe un deficit structural mai apropiat de 1% din PIB tocmai pentru ca avem o datorie publica mai mica", a explicat Dragoi.
Decizia este atat de lipsita de sens in contextul actual incat imi vin in minte intrebari pe post de raspunsuri:
-oare statul Roman a folosit doar 15% din aceste proprietati in tot acest timp?
-ce semnal dam cetatenilor straini care vor sa investeasca in Romania?
-oarce ce gen de investitori va atrage o asemene a decizie? Investitori cu inters pe termen lung sau pe termen scut?
-exista bani de salarii majorate dar nu exista pentru despagubiri?
-datoria publica s-a dublat din 2008 si pana astazi fara niciun efect vizibil iar cei 13% reprezinta problema?
-cum este garantata proprietatea in Romania?
Dar si mai trist este ca prezentarea unei asemenea decizii arata ca in Romania miscarea de dreapta "liberalismul" a incetat sa existe. Pentru istorici acesta este momentul cand gandirea liberala a fost eliminata de pe scena politica.
Si acum sa revenim la economie. Cifra avansata de domnul Dragoi este de 16 miliarde euro. O suma mare bineinteles. Dar daca o comparam de exemplu cu banii imprumutati de la FMI, Banca Mondiala si UE si parcati la BNR de 21.3 miliarde euro suma nu mai pare asa mare. Sau daca ne uitam ca in fiecare an guvernul cheltuieste pe bunuri si servicii 7 miliarde de euro parca suma de 16 milarde de euro nu mai pare asa mare. Sau daca ne uitam ca statul are acum 30% din forta de munca angajata fata de 2004 cand avea numai 18% si ca in fiecare an cheltuieste peste 9 miliarde de euro numai in salarii parca suma de 16 miliarde euro nu mai pare asa mare.
In final nu este vorba de suma de bani. Aceasta pare mare sau mica in functie de suma cu care o comparam. Este vorba de o caracteristica esentiala a unei economii care face diferenta intre economiile dezvoltate si cele etern in curs de dezvoltare (America Latina): garantarea proprietatii.
In tarile dezvolatate proprietatea si dreptul la proprietate sunt baza pe care se costruiesc toate contractele din economie. Prin adoptarea aceastei legi Guvernul condamna Romania sa ramana o tara subdezvoltata generatii intregi de acum inainte. Un mediu economic unde proprietatea nu este garantata peste generatii va atrage numai investitorii cu interese pe termen scurt si pentru care un titlu de proprietate fals sau riscul de nationalizare nu reprezinta un cost prea mare (vezi istoria Cuprumin).
Comenteaza pe blogul lui Florin Citu
0
0
