Iată primele observații, la cald, având în vedere interesul generat de aceste cifre, puse în dezbatere publică. (aici, propunerea de HG)
De la început remarcăm scăderea dramatică a locurilor finanțate de stat pentru învățământul superior. Iată cifrele, în paranteze, cifrele din anul universitar trecut, 2011-2012.
1. studii universitare de licenta (anul I) 45.887 (62.850)
2. studii universitare de master 25.426 (35.600)
3. studii universitare de doctorat 1504 (3.500)
Logica scăderii este dată, probabil, de scăderea numărului de absolventi cu bacalaureat în anul trecut, de la 75-80% la 50%. În vara acestui an se vor prezenta la bacalaureat și elevii picați anul trecut, circa 100.000, în total circa 300.000 de candidati, socotindu-i și pe cei care termină anul acesta. Daca se va păstra exigența și procentul de anul trecut, circa 50%, vom avea, totuși, 150.000 de absolvenți de bacalaureat, pentru circa 46.000 de locuri bugetate. Dacă nu se va reuși aceeași exigență, am putea avea și 200.000-230.000 de absolvenți de bacalaureat care se vor bate pe cele 46.000 de locuri.
Noutatea ar fi că se mărește alocația per student de la 2800 lei la circa 4000, adică suma globală va fi aceeași, iar, în plus, universitățile vor putea cere taxe mai mici de la mai mulți studenți, adică să primească mai mulți studenți cu taxe parțiale, folosind fracționar banii alocați de la buget. Fără a depăși însă numărul maxim de studenți decis de ARACIS.
În plus, este vorba de granturi alocate pe toată perioada studiilor, ceeace reduce tentația de a promova studenții fără ca aceștia să știe materia, doar pentru a păstra finanțarea.
Salutară este de asemenea reducerea numărului de doctorate finanțate de stat, de la 3500 la 1500, pentru că avem o inflație de doctori, despre a caror opera nu se știe mai nimic.
Cum accesul la facultate și la doctorate se poate baza pe competiție, (la doctorat exclusiv pe competiție), adică pe examene de admitere, iată un bun prilej pentru unele universități de a se detașa în instituții de educație și cercetare căutate de tineri, comparativ cu altele, la care plătești să studiezi, dar calitatea studiilor e scăzută.
- Numarul de locuri din grădinițele (de stat) rămâne același, 665.000, dar prin translatarea clasei pregatitoare, adică a copiilor în jur de șase ani la școala primară, se eliberează un număr de locuri, astfel încât capacitatea de cuprindere în grădinițe crește în realitate.
- La clasa a IX-a avem 210.000 (față de 235.000 anul trecut), o scădere de 25.000 de locuri, provenită din scăderea populației școlare și a faptului că nu toți absolvenții de opt clase, din rural, pot merge la oraș la liceu.
- Noutatea absolută constă în reapariția școlii profesionale (20.000 locuri), pentru absolvenți de clasa a IX-a, care, văzând că șchioapătă la pregătirea prea teoretică din liceu, pot opta sa continue studiile la profesionala. În plus, sunt alocate 10.000 stagii de practică, pentru absolvenții clasei a X-a, care consideră că este mai indicat să învețe o meserie, în locul continuării liceului. Cum cei 20.000 de tineri care se înscriu la școala profesională primesc de la stat și o bursă de 180 lei, fac instruirea practică la agenți economici, care pot și ei să le ofere diverse avantaje, inclusiv bănești, prevăd o aglomerație mare pe aceste locuri.
- Învățământul postliceal, finanțat de stat, crește de la 14. 800 la 18.187.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
