Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Tv-urile si opoziția groazei: orice subiect este bun pentru demonizarea puterii

de Stefan Vlaston     Contributors.ro
Duminică, 26 februarie 2012, 10:54 Actualitate | Opinii


Stefan Vlaston
Foto: Hotnews

De data aceasta picară  victime copilașii de 5-7 ani. Și ei sunt buni să servească drept carne de tun în lupta pe viață și pe moarte împotriva puterii.

După fundul gol al lui Emil Boc, istericale cu „nesimțit și dobitoc”, bolnavi de cancer, zăpezi istorice de care vinovată este actuala putere, grevă parlamentară „accentuată”, iată și bobocii candidați la clasa pregătitoare și la clasa a I-a transformați în muniție electorală. Jalnice tv-uri, jalnică opoziție, dacă alt subiect de critică a puterii n-au mai găsit. Că sunt atâtea.

De data aceasta mărul discordiei este Ordinul de Ministru care reglementează accesul în clasa pregătitoare și în clasa I-a din ciclul primar.

Prima acuză, pentru care avocații „părinților” (care părinți?) au și dat în judecată statul și Ministerul Educației, are la bază cerința ca părinții să-și poată înscrie odraslele la orice școală doresc.

Dar metodologia anexă la OM spune:

Art. 8. (1) Toți copiii ai căror părinți solicită înscrierea în clasa pregătitoare, respectiv în clasa I la școala de circumscripție vor fi înmatriculați la unitatea de învățământ solicitată. (2) Pe locurile libere, se înscriu și, ulterior, se înmatriculează, copiii care provin din alte circumscripții școlare, în conformitate cu solicitările părinților și cu prevederile prezentei metodologii. (3) În sensul prezentei metodologii, numărul locurilor libere este stabilit ca diferența dintre numărul de locuri alocate pentru un anumit nivel de clasă – clasă pregătitoare, respectiv clasa I – și numărul de copii din circumscripție care trebuie înscriși la acel nivel de clasă.

Adică, așa cum este și normal, au prioritate la înscrierea la școală copiii aflați în proximitatea școlii, în circumscripția școlară la care sunt arondați. Aceasta pentru a reduce efortul părinților legat de deplasarea copilașilor  spre și de la școală.

Pe locurile rămase libere se poate înscrie oricine, iar daca  nu prind loc la scoala ravnita se pot intoarce, linistiti, la scoala de circumscriptie. Nu mai functioneaza legarea „de glie”, existentă în anii trecuți, adică pe timpurile când nu exista  variantă de înscriere, alta decât școala de circumscripție.

Exista si varianta de evitare a scolii de circumscriptie. Accesibila tuturor.   Școlile, așa zis „foarte bune”, erau și în trecut exceptate de la principiul „legarea de glie”. Ele erau accesibile  doar celor cu bani, relații clientelare, pilelor, intervențiilor de sus, de la Inspectorate sau chiar de la Minister. De aici supărarea avocaților, moderatorilor tv, clientelei. Acele locuri ni se cuvin nouă, spun ei,  celor cu influență și bani, nu și „amărâților”. Care amărâți ar avea dreptul, de data aceasta, cel puțin în principiu, să ajungă și la astfel de școli.

Avocatii sustin, sus si tare, ca parintii au voie sa-si inscrie copilul la orice scoala. Si daca scoala solicitata nu are atatea etaje, cate solicitari sunt? Cine ramane?

În cazul în care numărul înscrișilor depășește numărul locurilor alocate, există criterii de departajare, stabilite conform descentralizării de fiecare unitate școlară în parte, dar sub rezerva aprobării și supravegherii Comisiei Naționale și a Comisiilor  județene instituite special pentru derularea acestui proces. Criterii de tipul:

a)existența unui certificat medical de încadrare în grad de handicap a copilului; b) existența unui document care dovedește că este orfan de ambii părinți sau provine de la o casă de copii; c) existența unui document care dovedește că este orfan de un părinte sau provine dintr-o familie monoparentală; d) existența unui document care dovedește că unul dintre părinți este cadru didactic/cadru didactic auxiliar/angajat în învățământ; e) existența unui frate/a unei surori a copilului, înmatriculat/înmatriculată în unitatea de învățământ la care se solicită înscrierea.

Adică, exact amărâții de care vorbeam, îndreptățiți acum să ocupe locurile protipendadei.  Vai, vai, ce supărare mare!

În urma recensământului copiilor cu vârste intre 5-7 ani, a primei etape de cereri de înscriere, comisiile județene decid alocarea de clase suplimentare, acolo unde cererea este mare dar există și resurse de spațiu, relocarea cifrelor de școlarizare, alte măsuri care se impun. În condițiile în care suntem în primul an când avem de-a face cu o astfel de activitate de amploare mare. Este de presupus ca aprox.  80% dintre părinți își vor duce copiii la școala cea mai apropiată, de circumscripție, că majoritatea copiilor aflați în preajma vârstei de 7 ani vor merge în clasa I-a, cei aflați în preajma vârstei de 6 ani la clasa pregătitoare și totul se va dovedi, până la urmă, o furtună indusă inutil și politic, incă un motiv de a mai demoniza puterea. Pe seama celor mici, de data asta.

Că sunt școli bune și altele, mai puțin bune, este o realitate. Nedreaptă, dar asta este. Finanțarea urmează elevul, inclusiv în învățământul obligatoriu privat, ar fi de natură să schimbe această situație. Oferta este mai mare decît cererea, există școli care ar putea să rămână fără elevi, deci fără bani. Sau, s-ar putea înființa scoli private, profitând de oxigenul financiar venind de la bugetul de stat. Finanțarea merge acolo unde este calitate, decisa de alegerea părinților, indiferent de forma de proprietate. Acesta este una din marile inovații  ale Legii Educației, care aduce competiția în lumea școlară, singura generatoare de calitate. Să așteptăm sa-și producă efecte, abia din anul școlar următor intră în funcțiune.

Al doilea aspect respins cu vehemență și pentru care am fost infierat cu mânie proletară într-o emisiune tv, este legat de verificarea psihosomatică, realizată de către specialiști, legată și de participarea sau nu la forme anterioare de școlarizare, pentru a se decide unde este locul cel mai apropiat de dezvoltarea biologica a copiilor: grupa mare la gradiniță, clasa pregătitoare la școala primară sau clasa I-a.  Acest lucru are acoperire în Legea Educației Naționale:

Mi s-a reproșat vehement că doar părinții au dreptul să decidă, nu altcineva. Când am argumentat că părinții nu au, neapărat, pregătirea și expertiza unei astfel de evaluări, ca sunt subiectivi, că în America, bunăoara, părinții care au pretenția să-și școlarizeze singuri copii sunt verificați, evaluați și acreditați de o autoritate a statului american, mi s-a replicat că asta e in America, În România trebuie să fie altfel.

Există studii și un principiu consacrat în Legea Educației, (Art. 57 (5) Copiii și tinerii capabili de performanțe înalte beneficiază,indiferent de vârstă, de programe educative care le respectă particularitățile de învățare și de orientare a performanțe), conform căruia, clasa și nivelul studiilor trebuie să fie cât mai apropiate de stadiul de dezvoltare psihosomatică al copiilor. Adică, dacă un copil de 5 ani stie sa citească, să socotească și să scrie, ar putea merge, teoretic, direct în clasa a II-a, ce să facă în clasa pregatitoare și in clasa I-a, s-ar plictisi, pur și simplu. Pot stabili acest lucru părinții, cu subiectivismul lor cunoscut? Nu. Specialiștii, psihologii, profesorii, ei pot face o evaluare obiectivă și pot stabili nivelul atins de elev pe scara evoluției biologice. Nu este nimic în neregulă aici. Dacă, la limită, un părinte ar crede ca propriul fiu este apt să sară peste câteva clase primare, nu înseamnă că i se îndeplinește automat credința.


Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1816 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by