Când copiii nu se poartă așa cum ne-am dori, se întâmplă deseori să „explodăm“. Ne înfuriem și îi certăm ridicând tonul vocii până în punctul în care devenim noi cei care reacționăm exagerat. Deși știm că o reacție violentă din partea noastră nu duce niciodată la calmarea tantrumurilor. De fapt, nu duce la nimic bun. Data viitoare, când copilul îți apasă butoanele, ar trebui să încerci să schimbi felul în care reacționezi.

Tantrum la copii si reacțiile părințilorFoto: © Fizkes | Dreamstime.com

O reacție temperată la crizele lui s-ar putea să te ajute să descoperi că noi le amplificăm crizele, în loc să le domolim.

„Există o șansă ca aceste comportamente exagerate ale părinților să apară pentru că copilul este supus reacțiilor tale exagerate“, este de părere psihologul Vanessa Kahlon în cartea sa How To Parenting With Confidence (n.red.: Cum să ai încredere în abilitățile tale ca părinte).

Este însă important de spus că a reacționa mai temperat la crizele lui nu este același lucru cu a-i ignora comportamentul, a mai adăugat Kahlon. „Când ignori un comportament sau pur și simplu îl lași să se întâmple fără a avea nicio reacție, riști să-i dai copilului de înțeles că el este «la comand㻓, a scris Kahlon. „Una e să-l încurajezi să aibă propria opinie și voce – o abilitate folositoare în viață –, și cu totul alta să-l ajuți să înțeleagă că, până la o vârstă, deciziile sunt responsabilitatea adulților. Asta îl va ajuta să-și construiască un nivel de încredere vital în relațiile viitoare“.

Reacții temperate la crizele copiilor? Iată care sunt beneficiile!

Beneficiile unei reacții temperate la crizele copilului ar putea fi:

- eviți escaladarea conflictului;

- creezi un sentiment de stabilitate și predictibilitate pentru copil;

- oferi un mediu sigur și protectiv;

- ajuți copilul să se simtă în siguranță și încrezător;

- îi dezvolți strategii sănătoase de adaptare;

- asiguri un mediu familial pozitiv și favorabil.

Cum să reacționezi în situațiile în care copilul te provoacă

Când copilul nu te ascultă– spre exemplu, nu vine la masă când îl chemi, nu vrea să se spele pe mâini, nu își strânge jucăriile – pune în practică următorii pași recomandați de Kahlon pentru a nu ajunge să țipi sau să te enervezi, dar și pentru a rezolva situația:

1. Nu ridica tonul. Folosește o voce calmă.

2. Dacă sunteți în plină criză și copilul țipă, lasă-l să se calmeze mai întâi. Când e capabil să te asculte, spune-i ce așteptări ai: „Aș dori să-ți aduni jucăriile, așa cum te-am rugat.“

3. Dacă nu există nicio reacție la rugămintea ta, adaugă o limită de timp și o consecință: „Aș vrea să vii să-ți aduni jucăriile. Pentru că mi-aș dori să mergem în parc în această după-amiază, dar nu putem merge dacă jucăriile nu sunt strânse.“ „Pentru a deveni mai bun în implementarea acestui tip de reacție, este important să dezvoltăm strategii care să ne ajute să rămânem calmi și să gestionăm situația așa cum trebuie“, spune Kahlon.

„Puteți include tehnici precum respirația profundă, mindfulness sau exerciții de vizualizare care vă pot ajuta să rămâneți ancorați în prezent și concentrați pe rezolvarea problemei. De asemenea, poate fi util să puteți identifica factorii declanșatori și să dezvoltați un plan pentru a răspunde la situațiile provocatoare într-un mod calm și cumpănit. Acest lucru ar putea însemna chiar să faceți un pas înapoi, să vă acordați timp pentru a gândi cum să răspundeți într-un mod adecvat“.

„Poate fi util să cauți sprijin la alții, fie că este vorba de terapie, grupuri de părinți sau alte forme de sprijin social“, a mai spus Kahlon. „Prin construirea unei rețele de sprijin și dezvoltarea unor strategii sănătoase de coping (din engl. cope, care înseamnă a face față, copingul este efortul cognitiv și comportamental prin care o persoană face față/reduce/stăpânește/tolerează solicitărilor externe și/sau interne care îi depășesc resursele personale) îți poți îmbunătăți capacitatea de a reacționa fără a exagera și de a răspunde la situații provocatoare într-un mod calm și eficient.

3 situații în care reacțiile temperate sunt de mare ajutor

În cazul unui comportament provocator: „Dacă un copil este obraznic sau se poartă urât, poate fi tentant pentru părinți să reacționeze cu frustrare, furie sau să impună pedepse. Cu toate acestea, dacă nu ar avea o reacție exagerată ci, din contră, ar reacționa într-un mod calm și cumpănit, părinții pot ajuta la modelarea comportamentului copiilor, învățându-i astfel cum să-și regleze emoțiile și comportamentul într-o situație stresantă. Iar acest lucru îi va ajuta pe viitor în adoptarea unui comportament pozitiv, arătându-le că nu este vorba despre o luptă pentru putere“, explică Kahlon.

În cazul unor emoții dificil de gestionat: Toate emoțiile sunt în regulă, dar unele – furia, tristețea și frustrarea –, sunt mai greu de rezolvat. „Când un copil se confruntă cu o emoție dificilă, poate fi util pentru părinți să reacționeze și să răspundă cu empatie și înțelegere, mai degrabă decât să reacționeze cu frustrare sau să încerce să remedieze situația. Asta îl poate ajuta pe copil să se simtă auzit și sprijinit și poate crea o relație de susținere părinte-copil“, a spus Kahlon. În cazul unor evenimente tulburătoare. Veștile proaste pot lovi o familie în orice moment. Acestea pot varia de la o criză extrem de personală, care afectează doar familia voastră, până la știri înfricoșătoare la nivel național și global. A rămâne calm este o modalitate bună de a modela gestionarea emoțiilor pentru copilul tău.

Dacă ești copleșit, este un moment bun pentru a lua o pauză. „Acest lucru poate ajuta la crearea unui sentiment de stabilitate și securitate pentru copil într-o perioadă dificilă și poate ajuta familia să lucreze împreună pentru a găsi soluții și a face față situației“, a spus Kahlon.

„Dacă un părinte are nevoie să ia o «pauză» pentru a avea grijă de el însuși, este în regulă ca familia să găsească și să pună în aplicare modalități prin care se poate avea grijă de propria sănătate mintală. Copiii învață urmărindu-ne cum rezolvăm situații!“

O reacție temperată poate fi utilă indiferent dacă suntem părinți de copii mici sau de adolescenți. Indiferent de vârsta lor, menținerea calmului, reglarea răspunsului la emoțiile puternice și un răspuns rațional și eficient este de ajutor pentru toate părțile implicate. „Poate fi extrem de benefic pentru copiii de toate vârstele dacă își văd părinții reacționând la stres sau la situațiile provocatoare într-un mod calm și rațional. Cu atât mai mult pentru adolescenți, deoarece ei își dezvoltă propria identitate și învață cum să gestioneze situații sociale și emoționale complexe“, a adăugat Kahlon.

Acel „Te urăsc!“, spus în plină criză, înseamnă că se simte în siguranță să-și exprime sentimentele

Kahlon spune că în momente ca acestea – când copilul ne urlă în față acel dureros „Te urăsc!“ –, ar trebui să vedem că, de fapt, acesta se simte suficient de în siguranță cu acel părinte pentru a-și exprima sentimentele.

Dacă vei reuși să-ți amintești de asta în plină criză, amintește-ți și că nu este personal. Oricât de dur sună cele două cuvinte aruncate în față. „Poate fi dificil de înțeles pentru unii părinți că acele cuvinte tăioase sau lipsite de respect reprezintă exact opusul a ceea ce transmit. Este important să recunoaștem că copiii folosesc adesea cuvinte pentru a-și exprima emoțiile și că, de fapt, comportamentul lor este o reflectare a nevoilor și sentimentelor lor mai degrabă decât un atac personal asupra părintelui“, a spus Kahlon.

„Când un copil spune «Te urăsc!», poate fi pentru că se simte frustrat, copleșit sau neglijat de părintele său. Prin recunoașterea și validarea sentimentelor lor, părinții își pot ajuta copilul să se simtă auzit și sprijinit inlcusiv în momentele dificile.“