Luminita Tanasie, directorul WWF Programul Dunare Carpati Romania, a raspuns intrebarilor cititorilor HotNews.ro/EurActiv.ro legate de biodiversitate si actiunea umana asupra planetei. Organizatia ecologista WWF a lansat miercuri Raportul Planeta Vie (Living Planet Report) - editia 2010.
Publicat in colaborare cu Zoological Society of London si Global Footprint Network, raportul reprezinta o sursa globala de referinta care prezinta starea de sanatate a planetei, precum si impactul activitatilor umane asupra acesteia.
Editia 2010 dezvaluie tendinte alarmante in randul biodiversitatii, dar si o crestere ingrijoratoare a amprentei de carbon globale.
Intrebari puse de cititorii EurActiv.ro:
andreea tanasoiu
Tarile in curs de dezvoltare, care acum in cifre par prietene cu natura, se indreapta toate spre modelul vestic, bazat pe consum. Daca toti cei din emisfera sudica ar avea standardul de viata al celor din emisfera nordica, cu casa in suburbii si garaj cu doua locuri, ne-ar trebui vreo 4 planete, probabil. Deci toti vor sa consume mai mult. Asta viseaza, la asta lucreaza. Se urbanizeaza accelerat si China si India (mai accelerat decat europenii viseaza ca e posibil) Pai in conditiile astea e vreo speranta?
Raspuns Luminita Tanasie:
Scopul Raportului "Planeta Vie" este exact sa traga un semnal de alarma asupra directiei in care ne indreptam. In contextul in care la nivel global deja consumam resursele a 1,5 planete, nu cred ca ar trebui sa discutam in termeni de speranta, ci ar trebui sa discutam despre ceea ce aar trebui sa facem acum, in fiecare tara. In acelasi timp, raportul subliniaza faptul ca, nu numai consumul direct al resusrelor din fiecare tara este important, ci si amprenta indirecta. De aceea, in acest an, spre deosebire de rapoartele anterioare, s-au luat in considerare foarte mult indicii comertului exterior ai fiecarei tari. In acest sens cred ca exista doua directii de actiune:
- una este indreptata catre forurile internationale si intalnirile la nivel inalt, cum este si cea a partilor Conventiei privind biodiversitatea de la Nagoya din aceasta luna, in care se pot lua decizii care sa sprijine o exploatare durabila a resurselor planetei;
- o a doua directie este cea nationala si personala, in care fiecare tara si fiecare persoana poate sa faca ceva zilnic pentru reducerea consumului de energie sau pentru a mari suprafata ariilor naturale protejate.
axl
si totusi ce e de facut? dincolo de bla-bla cu investitiile astea verzi...
Raspuns Luminita Tanasie:
Voi da un singur exemplu: avand in vedere ca 50% din amprenta ecologica este data de emisiile de CO2 si ca studiul McKinsey din 2009 a aratat faptul ca putem reduce emisiile de CO2 cu 20% numai punand in practica masuri pentru cresterea eficientei energetice, vedem ca exista lucruri simple care sunt de facut - cladiri mai eficiente energetic, folosirea aparaturii casnice cu consum mai redus de energie.
silviu
Cred ca in articolul despre raport e o greseala. Apare Estonia si la cuminti si la obraznici. Care e adevarata? Si daca te uiti in raport, Romania pare premianta UE. Dar e de inteles de ce: cele mai inapoiate tari sunt si cele cu amprenta mai mica...Asa e?
Raspuns Luminita Tanasie:
Estonia este pe locul 6 din punct de vedere al amprentei ecologice calculata pe cap de locuitor la nivel global. Faptul ca a fost mentionata in ambele ipostaze - a fost o eroare in comunicatul de presa. Romania are o amprenta ecologica apropiata de media globala. Bineinteles ca aceasta este influentata de dezvoltarea economica, de nivelul consumului si, nu in ultimul rand, de nivlul populatiei, raportat la capacitatea naturala de suport a tarii.
Ana
Ziceti ca "17% din teritoriul tarii se afla in arii naturale protejate, fara nici un fel de sustinere din partea Guvernului Romaniei". Ce inseamna fara sustinere de la guvern? Si ce ar trebui sa faca guvernul?
Raspuns Luminita Tanasie:
Guvernul Romaniei este singurul din UE care nu sprijina financiar administrarea ariilor naturale protejate - parcuri nationale, parcuri naturale, rezervatii si situri Natura 2000. Momentan, toate aceste zone se dau spre administrare sau in custodie catre institutii, organizatii, firme care contractual isi iau raspunderea asigurarii resurselor financiare pentu protejarea acestor zone.
0
0
