HĂRȚI Zonele din București care se scufundă cu până la 1 cm pe an / Deplasarea terenului în orașe din țară precum Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Constanța sau atomocentrala de la Cernavodă

de Victor Cozmei     HotNews.ro
Miercuri, 15 iulie 2020, 15:04 Actualitate | Mediu


Deplasare terenului in Bucuresti
Foto: Terrasigna
O serie de hărți realizate pe baza datelor satelitare culese pe o perioadă de cinci ani dezvăluie mai multe de zone din România care se scufundă cu câțiva centimetri pe an. Harta realizată de compania Terrasigna arată, cu acuratețe milimetrică, zonele stabile și instabile. În București, câteva zone de-a lungul salbei de lacuri de pe râul Colentina și de-a lungul râului Dâmbovița au o variație a de plasării terenului de până la 1 cm pe an.

Deplasarea terenului în România (click pentru mărire în tab nou)


BUCUREȘTI

Câteva zone bine delimitate din București se scufundă cu până la 1 cm pe an. Este vorba de clădiri din apropierea râului Colentina și a salbei de lacuri și de-a lungul râului Dâmbovița, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial, anunță compania printr-un comunicat.

Acele zone sunt cunoscute pentru riscurile seismice încă din anii ‘70-’80, dar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului.

„Din cauza poziției sale pe râul Dâmbovița și a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului în capitală este ridicat. În plus, apropierea sa de zona seismică Vrancea sporește riscul unor deformări cauzate de cutremure”, a declarat Florin Șerban, directorul general Terrasigna.

Pe hărți se mai observă și alte câteva zone care au suferit scufundări: Giulești-Sârbi, zone din Chiajna sau Pantelimon.
  • Pentru a facilita citirea și interpretarea hărților, au fost folosite coduri de culoare graduale, de la roșu — ce marchează zone cu o scufundare/tasare însemnată, între 10 și 25 mm/an, prin verde — ce marchează zonele cu o variație de sub 2 mm/an, spre albastru - ce marchează zone cu o ridicare/umflare însemnată, de peste 10 mm/an.
(click pe poză pentru mărire în tab separat)






Clujul are, la rândul său, câteva zone problematice. Cartierul Bună Ziua, în care s-au construit rapid foarte multe clădiri rezidențiale, se deplasează cu pana la 12 mm/an. „De asemenea, zonele înclinate din apropierea străzii Republicii aluneca cu 6-8 mm/an”, a declarat Florin Șerban, directorul general Terrasigna.





Centrala Nucleară de la Cernavodă, o infrastructură critică pentru țara noastră, este stabilă, conform informațiilor obținute prin procesarea imaginilor din satelit. La analiza datelor a apărut și o surpriză plăcută: „Studiul regiunii Cernavodă a relevat faptul că podul Anghel Saligny, mai vechi de 100 de ani, se dovedește în continuare solid și stabil”, a evidențiat Florin Șerban. În vecinătatea imediată a Dunării, precum și în orașul Cernavodă, există însă câteva zone în care pământul se tasează cu 3-6 mm/an.





Pe harta orașului Constanța, majoritar marcată în culoarea verde, se pot observa și zone problematice, în special în apropierea țărmului la Marea Neagră. „Un nou district rezidențial din partea de nord a esplanadei se tasează cu 5 mm/an. De asemenea, sunt vizibile câteva instabilități în unele zone industriale și în zona portului”, a menționat Florin Șerban, directorul general Terrasigna.





Iași





Timișoara





Aceste măsurători de precizie ale stabilității terenului au fost înregistrate din spațiu, de la o înălțime de peste 600 km. Informațiile brute au fost prelucrate de Terrasigna, o companie românească specializată în procesarea datelor satelitare.

„Sateliții Copernicus Sentinel-1 A/B trec o dată la șase zile peste aceeași zona de 150 km x 250 km și realizează imagini satelitare ale zonei respective, acoperind astfel întreaga Europă”, a explicat Valentin Poncos, responsabil de prelucrarea datelor satelitare în cadrul Terrasigna. „Pentru a obține deplasarea terenului se apelează la o tehnică avansată de procesare a imaginilor radar, cunoscută sub numele de Persistent Scatterer Interferometry (PSI).”

„Practic, senzorul montat la bordul satelitului trimite microunde electromagnetice spre suprafața terestră și, în funcție de reflexia sa pe așa-numitele ținte radar (care pot fi clădiri, stânci, diverse infrastructuri) și timpul în care unda se întoarce la senzor, se poate determina, cu o precizie extraordinară, distanța lor față de senzor. Mai departe, prin procesarea datelor culese de satelit pentru aceeași porțiune de teren, pe o perioadă de cinci ani, am putut estima, în milimetri/an, deplasarea medie anuală.”

Cauzele instabilității terenului pot fi diverse, în funcție de aria geografică studiată, dar monitorizarea acestor deplasări, chiar și de ordin milimetric, este esențială în mai multe domenii. Lucrările de construcție de amploare au nevoie de studii ale mișcărilor de teren, pentru a evita greșeli majore de planificare, iar orice lucrări subterane — cum ar fi tuneluri sau linii de metrou — trebuie monitorizate constant, pentru a putea interveni rapid cu măsuri de remediere.

„Cele mai importante obiective de monitorizare ar fi zonele unde sunt elemente de infrastructură importante — autostrăzi, drumuri și poduri, printre altele. În cazul acestora, instabilitățile, fie ele tasări sau alunecări de teren, care nu sunt remediate la timp ar putea avea consecințe foarte serioase”, a precizat Delia Teleagă, Coordonatorul Departamentului Tehnic în cadrul Terrasigna.

Măsurătorile au fost realizate de Terrasigna pe o suprafață de aproximativ 250.000 km2, ce acoperă toată suprafața României, părți din Bulgaria, Moldova și Ucraina. Pentru realizarea hărților de deplasare a terenului, au fost analizate peste 21 milioane de măsurători. Hărțile au o rezoluție de 10 m x10 m, ceea ce înseamnă că fiecare punct colorat din ilustrație reprezintă o suprafață de 100 de metri pătrați.

Evaluarea pe baza informațiilor din satelit a infrastructurii României este publicată într-o colecție de hărți ce poate fi descărcată gratuit de aici. Lucrarea conține analize și imagini amănunțite cu toate orașele României cu o populație de peste 100.000 de locuitori, dar și studii ale unor puncte cheie pentru economie — cum ar fi regiunile miniere, zonele de extracție de petrol și gaze, zonele în pericol de alunecare etc.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















19626 vizualizari

  • -16 (30 voturi)    
    sa ghicesc (Miercuri, 15 iulie 2020, 15:26)

    thebblack [utilizator]

    terra signa astia lucreaza cu fonduri de stat?

    precizie milimetrica din satelit... ce gluma buna. precizia aia milimetrica a gps-ului, de care vorbesc ei se realizeaza prin metoda diferentiala, care in cazul lor pur si simplu nu exista. in lipsa ei, precizia este de cativa metri.

    al doilea, cate faze de masuratori au efectuat inainte sa intocmeasca acest "raport"? ei zic ca o data la 6-12 ani, au inceput in 2014, adica.... 2. si pe baza a 2 masuratori au tras concluzia unei tasari de 2 mm, in conditiile in care masuratoarea de cote este cea mai putin precisa. bai baieti, daca era praf pe strada?

    prin vegetatie cum ati masurat?
    • +19 (23 voturi)    
      Pai (Miercuri, 15 iulie 2020, 15:58)

      ursu78 [utilizator] i-a raspuns lui thebblack

      Daca au scris in articol...de ce sa-ti mai raspunda la intrebare? Nu de alta...dar au explicat.
      Sa-ti fac eu rezumat: se face saptamanal masuratoarea. Si se face prin reflexie (adica teoretic...cu tehnologia actuala poti sa cobori si sub 1 mm lejer).
      Pana intr-un anumit punct...este irelevanta inaltimea.
      Si da, tehnologia este aseamanatoare cu GPS-ul...dar nah...daca citeai si stiai cum functioneaza GPS-ul...te lamureai
    • +13 (13 voturi)    
      De fapt. (Miercuri, 15 iulie 2020, 16:02)

      ursu78 [utilizator] i-a raspuns lui thebblack

      Daca ma gandesc bine...mai aproape este de metoda radarului.
      ca pe tine nu te intereseaza latitudinea si longitudinea...le cunosti deja (sunt puncte fixe)...pe tine te intereseaza altitudinea...si care-i foarte simplu de aflat.
    • +9 (11 voturi)    
      Nu te forta (Miercuri, 15 iulie 2020, 16:19)

      toxic [utilizator] i-a raspuns lui thebblack

      ...si, uite asa, se gasesc unii care sa se dea cu parerea, indiferent despre ce, deoarece sunt foarte buni in toate, ceea ce ii face specialisti inTeoria Totului.
      Ca sa te salvez din ostenitorul proces de ghicire, iti impartasesc un adevar incontestabil: da, este praf pe strada, dar nu asta e problema. Problema este ca el migreaza si devine tot mai gros in anumite zone. Anume, in zonele cerebrale.
      Nu te gandi la asta. Este deja tarziu, adica futil, sa ma ierti. Lasa-l asa. Evidentele arata ca se poate trai si cu el, ba chiar mai bine decat fara.
      Nah, uite cum am pierdut 10 minute absolut degeaba :)))
    • +12 (12 voturi)    
      Daca taceai... (Miercuri, 15 iulie 2020, 16:27)

      AxonImpulse [utilizator] i-a raspuns lui thebblack

      Da, precizie milimetrica din satelit. Ar fi util sa te informezi putin.

      Metoda prin care se fac masuratorile nu este "diferentiala" este interferometrica, iti spune omul si in articol -"persistent scatter interferometry".

      In prima instanta se masoara diferente de faza de ordinul picosecundelor intre diferite unde reflectate, ceea ce pentru un PLL modern e "business as usual".

      "In contrast, interferometry uses differential phase of the reflected radiation, either from multiple passes along the same trajectory and/or from multiple displaced phase centers (antennas) on a single pass."

      Defazaj de ordinul ps intre multiple unde reflectate se traduce in diferente de nivel de ordinul zecimilor de mm (10^-12s * 3*10^8 m/s ~= 3*`10^-4 m)

      Dupa foarte multa procesare de semnal necesara pentru a elimina sursele de zgomot din masuratori, se poate obtine o precizie de ordinul milimetrilor.

      Poti citi mai multe aici, daca te intereseaza cu adevarat:

      https://en.wikipedia.org/wiki/Interferometric_synthetic-aperture_radar
    • +9 (9 voturi)    
      n-ai ghicit (Miercuri, 15 iulie 2020, 16:56)

      CristinaVrinceanu [anonim] i-a raspuns lui thebblack

      Asa comenteaza unii care doresc sa se dea mari ca stiu ei.

      Masuratorile radar nu sunt acelasi lucru cu masuratorile la sol prin GNSS.

      In articol iti este explicat precis ce tehnica s-a folosit (PSI in cazul asta, pe o serie de imagini asupra Romaniei, pe o perioada de 5 ani). Pentru nestiutori aroganti ca tine, PSI e o tehnica ce foloseste o serie de imagini colocalizate pentru a determina variatia de faza a semnalului electromagnetic reflectat de catre fiecare tinta (scatterer) de pe sol, fiind folosita mai ales unde ai tinte care reflecta puternic (adica o volumetrie complexa: cladiri, infrastructura, teren stancos, etc.) si care-s imobile in general, variatia pe semnal data fiind de miscarea lor pe verticala si orizontala. In general un pixel contine informatie complexa (faza si amplitudine a semnalului) agregata pentru mai multe tinte, care apoi de imparte in functie de contributia fiecareia. Semnalul transmis este asteptat cu o anumita valoare de faza egala cu cea in care a fost transmis. Daca exista diferente intre valorile de faza din imaginea de referinta ("master") si imaginea analizata ("slave"), se numeste diferenta de faza si e supusa unui proces diferential (Differential Interferometric Synthetic Aperture RADAR - DInSAR). Diferenta poate sa apara de la miscare pe verticala sau orizontala, fiind masurata relativ la pozitia satelitului, care este mereu oblica fata de tinta. Din toata treaba asta se scade contributia topografica si se aplica corectii de orbita, ionizare atmosferica, contibutie atmosferica si "zgomotul" (phase noise). Cand faci asta pe perechi multiple de imagini, se filtreaza in mare si diferentele ce pot sa apara din lipsa de coerenta datorata proceselor de sol.

      Din 2016 Sentinel 1A/ 1B au o rata de revizitare a aceleiasi suprafete de 6 zile. Numai pe Bucuresti ai 869 de scene, pentru 2014-2019, doar pentru orbita descendenta. Daca le cuplezi in functie de baseline, e suficient sampling rate, chiar daca nu le alegi pe toate.
    • 0 (4 voturi)    
      pai ba baezti (Joi, 16 iulie 2020, 9:48)

      thebblack [utilizator] i-a raspuns lui thebblack

      tocmai, ca am citit si docomentul. e plin de chestii savante si teorie cat cuprinde. sa dea bine.

      da' realitatea din teren, aia pe care o bat de 15 ani fix in domeniu, cu masuratori, trasari, urmariri, gps, statii toale, nivele, scanere si alte dracii, spune altceva. milimetrii aia de care vorbesc ei in ecuatii exista exact acolo, pe hartie. pe betonul cladirilor, pe asfaltul starzii, pe realitatea dura, milimetrii aia tii mananca dilatarea mult inainte sa o dai in alte erori, dintre care cea mai banala ar fi multipath-ul.

      dar na.... fiecare vorbeste de ce stie. eu din teren, unde ma platesc clientii sa le fac treaba, altii din carti, unde ii plateste statul sa faca studii...
      • 0 (0 voturi)    
        Re: pai ba baezti (Joi, 16 iulie 2020, 21:47)

        mctr [utilizator] i-a raspuns lui thebblack

        Nu trebuie sa credeti in ce zice articolul, exista multe surse de informatie in domeniu (cauta "SAR Interferometry"). Nu vreau sa spun ca metoda folosita de dumneavoastra in cei 15 ani nu este buna, tehnologia evolueaza si aplicatii noi devin posibile. Date colectate din satelit se pot accesa gratis, la rezolutii mai mari, algoritmii sunt si ei publici, teoretic oricine poate verifica daca autorul zice ce zice numai sa dea bine sau nu.
        • 0 (0 voturi)    
          ... (Sâmbătă, 18 iulie 2020, 16:44)

          thebblack [utilizator] i-a raspuns lui mctr

          eu nu am o problema cu tehnologia folosita. exista si chiar functioneaza. am o problema insa cu precizia pretinsa.

          ce zic ei acolo, in conditii ideale, este perfect adevarat.

          dar ei masoara in conditii reale, departe de cele ideale. si daca ar scrie preciziile adevarate, probabil ceva de genul 3 milimetri +/- 3 metri ar rade si curcile de ei. ar rade de proaste, dar ar rade. asa ca isi justifica existenta prin "minuni" de genul asta si curcile sa cad in admiratie.
  • -14 (16 voturi)    
    ABERATII (Miercuri, 15 iulie 2020, 16:01)

    Helmert [utilizator]

    Precizie milimetrica din satelir probabil in alt sistem international al unitatilor de masura. Urmarirea deplasarilor, deformatiilor se face NUMAI prin metode topo-geodezice, nivelment geometric / trigonometric sau drumuiri de inalta precizie prin determinarea coordonatelor diferitelor marci fixate pe detalii planimetrice stabile (constructii,..etc) fiind repetate determinarile la anumite intervale de timp. Aparatura folosita: teodolit electronic, statie totala, nivela.
    • +5 (7 voturi)    
      Asta știi,asta faci. (Miercuri, 15 iulie 2020, 19:12)

      asavreau [utilizator] i-a raspuns lui Helmert

      Dar dacă nu știi,nu înseamnă că nu există.
      • 0 (0 voturi)    
        ... (Joi, 16 iulie 2020, 21:28)

        guest3 [utilizator] i-a raspuns lui asavreau

        Ca de obicei romanul se pricepe la toate. Mai bine decat ala de a facut o scoala in domeniu.
        Masuratorile alea sunt facute tot prin unde electromagnetice. Si Helmert si thebblack daca au facut o facultate de geodezie/topografie au facut probabil si un curs cel putin care se denumeste masuratori prin unde(sau ceva similar ca denumire) plus informatii dedicate referitoare la diferite tipuri de sateliti care se ocupa cu masuratori- nu doar GNSS ci si din alea de vezi starea culturilor agricole si altele ca folosesc lungimi diferite de unda... Iar acolo te invata(sau ar trebui sa te invete ca nu stiu exact ce pun acum profesorii in cursurile lor) ca exista anumite ferestre in spectrul electromagnetic in care undele ajung bine mersi la nivelul solului. Printre care si cele din sfera microundelor de le folosesc astia si sistemele de tip GNSS. Iar astea sunt afectate de catre conditiile atmosferice gen vaporii de apa, ionosfera etc etc. Si daca nu ai statii de control la sol precizia aia milimetrica e teoretica, indiferent de cat procesezi tu datele alea ca nu stii practic ce influente au fost in atmosfera!
        Culmea e ca cei care lucreaza la firme de genul au facut facultati de gen geodezie sau geografie. Numai ca unii vand realitatea iar altii vand perfectiunea...
        Dar nah mai nou romanul se pricepe si la masuratori prin unde si altele de genul pe langa fotbal.
        • 0 (0 voturi)    
          ... (Sâmbătă, 18 iulie 2020, 16:45)

          thebblack [utilizator] i-a raspuns lui guest3

          exact. multumesc.
    • +9 (11 voturi)    
      Pai de ce nu iei sculele in spate si masori (Miercuri, 15 iulie 2020, 20:09)

      AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui Helmert

      O zona din cele vizate?
      Poti sa confirmi sau nu ce spune metoda prin satelit. Sau e sub demnitatea unui geodez "clasic" sa faca asta?
    • +4 (4 voturi)    
      Laser frate (Joi, 16 iulie 2020, 4:08)

      Dalinar [utilizator] i-a raspuns lui Helmert

      Orice teodolit ai avea, nu poti elimina eroarea datorata factorului uman si ... dureaza o eternitate sa faci drumuirile pt un oras doar, nu mai spun de tari intregi!!!
  • +6 (6 voturi)    
    si versiunea digitala? (Miercuri, 15 iulie 2020, 19:12)

    Dedalus [utilizator]

    Mi-ar fi placut sa am si versiunea raster sau vector a hartilor. Din versiunea tiparita mi-e greu sa inteleg ceva (mic si inghesuit, culorile seamana).
    • +3 (3 voturi)    
      cere-o la ei! ;) (Joi, 16 iulie 2020, 6:06)

      Codruta N [utilizator] i-a raspuns lui Dedalus

      Poate ca nu e musai "free" - dar macar or sa iti spuna ;)
    • 0 (0 voturi)    
      copernicus (Vineri, 17 iulie 2020, 8:10)

      iulics [utilizator] i-a raspuns lui Dedalus

      Le găsești pe Copernicus. Ieuropenii le-au pus la dispoziție pentru oricine este interesat.
  • +6 (6 voturi)    
    interesant (Miercuri, 15 iulie 2020, 20:59)

    ..13 [utilizator]

    Dar ma intreb daca cladirea Parlamentului nu se dezechilibreaza??
    Nu am reusit sa localizez pe harta dar o sa ma mai stradui putintel prin suprapunere.

    vad ca in timisoara pamantul se afunda serios.- notat cu rosu -

    Acum cred ca ar trebui sa se tina seama si de faptul ca pamantul cu sau fara cladiri, este supus unor miscari neincetate de ridicare sau de coborare. Posibil ca odata ce presiune creste pe un teren instabil sa se adanceasca tensiunile si implicit sa afecteze constructia - hai ca am inventat apa rece - apa calda o las pentru altii...
  • +2 (2 voturi)    
    Carpatii meridionali se ridica :) (Joi, 16 iulie 2020, 1:43)

    leeloo2 [utilizator]

    Pe harta cu toata tara din pdf se observa tenta spre albastru in zonele de deal si spre munte pe toata partea sudica. Asta inseamna ca oin zona aia muntii inca cresc.
  • +2 (2 voturi)    
    cursuri pentru scufundari (Joi, 16 iulie 2020, 23:01)

    gurka [utilizator]

    asta-i viata,intr-o parte se scufunda,in alta se ridica...ridicam orase in varf de munte,argument pentru taieri de paduri.ne adaptam mediului acvatic,respiram prin branhii si nu mai avem nevoie de copaci...ce drama latifundiara!
  • 0 (0 voturi)    
    din ce inteleg (Vineri, 17 iulie 2020, 10:54)

    liviu_ [utilizator]

    in bucuresti vina e alora care au dat autorizatii de constructie in locuri in care nu trebuia....

    ce surpriza...
    • 0 (0 voturi)    
      sa completez (Sâmbătă, 18 iulie 2020, 9:31)

      Cetateanu [utilizator] i-a raspuns lui liviu_

      O "surpriza" si mai mare: cam in toata tara e la fel. Se construieste cu /si fara autorizatie unde vrea muschii beneficiarului si dezvoltatorului. La Bucuresti constructiile nu numai ca polueaza si distrug zona, dar n-au infrastructura necesara (de la drumuri la canalizare) dar atrag ca un magnet futili beneficiari care cumpara tot ce se baga sub nas "beneeficiind" de conditii mai proaste decat la blocurile comuniste.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by