Criza politica ce paralizeaza de peste un an Belgia s-a agravat brusc joi, dupa ce secesionistii flamanzi au respins un proiect de compromis privind viitorul tarii, deschizand drumul spre noi alegeri si punand in pericol unitatea tarii, relateaza AFP.

Partidul N-VA condus de Bart De Wever, nationalist si liberal, a respins o oferta de ultim moment care ar fi permis relansarea negocierilor pentru formarea unui guvern in Belgia si iesirea din cea mai lunga criza politica din istoria sa.

Alianta neo-flamanda, cel mai mare partid in Parlamentul belgian, a considerat insuficiente propunerile prim-ministrului regiunii Wallonia, Elio Di Rupo, care este si liderul socialistilor francofoni.

"Cu toata bunavointa din lume, nu cred ca negocierile pe baza acestui proiect pot conduce la succes", a declarat De Wever, intr-o conferinta de presa.

Presedintele PS, principalul partid francofon, a pus luni pe masa guvernului un program de austeritate bugetara si un proiect de reforma institutionala, care prevede o intarire a autonomiei regiunilor belgiene, pentru a raspunde revendicarilor flamanzilor.

Criza politica este generata de divergentele profunde asupra viitorului tarii, intre o Flandra care reclama o autonomie avansata si francofonii ingrijorati de ruperea regatului.

Criza a izbucnit in 2007 intre cele doua mari comunitati nationale, atingand deja un nivel ingrijorator anul trecut, in urma incapacitatii partidelor de a forma un guvern dupa alegerile anticipate din 13 iunie 2010.

De atunci, tara este guvernata de un cabinet insarcinat cu rezolvarea "problemelor curente", doborand un record mondial in materie.

Dupa acest "Nu" hotarat al N-VA, criza se agraveaza si mai mult.

Mai multe partide, socialiste, liberale si centriste, au raspuns 'da' la propunerea de reluare a negocierilor pe baza proiectului propus de Elio Di Rupo. Dar crestin-democratii de la CD&V, al doilea partid din Flandra, au precizat ca o "conditie necesara" este prezenta N-VA la discutii.

In programul sau, Di Rupo propunea reformarea institutiilor federale prin transferul competentelor, in special cele fiscale, la nivelul regiunilor, mentinand totodata un stat federal puternic.

De Wever, considera "dezastruoase pentru flamanzi" faptul ca "drepturile speciale ale francofonilor din sase comunitati din Flandra adiacente Bruxellesului - orase unde francezii sunt puternic majoritari - sunt de facto intarite".

El considera ca acest proiect nu acorda suficienta autonomie regiunilor, in special in materie de gestiune a securitatii sociale si a somerilor".