Fondatorul site-ului Wikileaks, Julian Assange, a declarat duminica ca e convins ca Pentagonul american ar putea fi in spatele acuzatiilor de viol care i-au fost aduse in Suedia, transmite AFP. Procurorii de la Stockholm au anuntat sambata ca au anulat mandatul de arestare emis cu doar o zi inainte pe numele lui Assange, ce fusese acuzat de viol si molestare.

Intr-un interviu pentru publicatia "Aftonbladet", Assange (39 de ani) s-a declarat "socat" de acuzatiile aduse de autoritatile suedeze. El a adaugat ca a fost avertizat anterior ca diferite grupuri, cum este Pentagonul, "ar putea sa recurga la tactici murdare" pentru a distruge Wikileaks si ca el a fost in mod special avertizat ca va fi atras in scandaluri sexuale.

Assange a precizat ca in ciuda anularii mandatului de arestare, adversarii sai ar putea sa se foloseasca de scandal pentru a incerca sa distruga site-ul sau. El a refuzat insa sa dea detalii despre cele doua femei care l-au acuzat de viol si molestare, afirmand ca "le-ar incalca intimitatea".

Pe de alta parte, procurorii suedezi au emis duminica un comunicat de presa in care au incercat sa explice situatia creata. Potrivit informatiilor, procurorul-sef Eva Finne, care a retras sambata mandatul de arestare, "a avut la dispozitie mai multe informatii decat cele avute vineri seara de procurorul de serviciu".

La randul sau, procurorul aflat de serviciu vineri seara, Maria Haljebo Kjellstrand, a declarat ca "nu regreta decizia" de a emite mandatul de arestare. Potrivit informatiilor, cele doua femei de la care a pornit scandalul nu au depus o plangere oficiala, cei care au informat procurorii fiind politistii.

Autoritatile din Suedia au anuntat sambata ca au anulat mandatul de arestare "pentru acuzatia de viol" emis cu o zi inainte pe numele lui Assange. Ancheta continua insa in ceea ce priveste acuzatia de molestare.

Publicarea documentelor secrete, criticata de SUA

Specializat in publicarea de informatii confidentiale, Wikileaks a publicat pe 25 iulie peste 90.000 de documente secrete legate de razboiul din Afghanistan, care lasa sa se inteleaga ca Pakistanul, aliatul SUA in acest razboi, permite ofiterilor sai de informatii sa trateze in mod direct cu talibanii. Documentele publicate de Wilkileaks au consemnat si incidentele in care sunt implicati militarii romani. Cel mai mediatizat incident este cel in care un convoi militar romanesc accidenteza un copil afgan care ulterior moare.

Statele Unite au condamnat publicarea documentelor secrete.

Sambata trecuta, Assange a anuntat ca va publica ultima serie de documete secrete despre razboiul din Afganistan in "doua saptamani", in ciuda solicitarilor Pentagonului de a nu risca vietilor oamenilor implicati. "Suntem cam la jumatate drumului, deci cam in doua saptamani" vor fi facute publice restul de 15.000 de fisiere secrete despre razboiul din Afganistan, a declarat Julian Assange in cadrul unei conferinte de presa din Stockholm.

Pentagon anuntase cu o zi inainte ca a cerut site-ului sa nu publice documentele, spunand ca sunt mai periculoase decat cele precedente. "Speram in continuare ca Wikileaks nu va publica acele documente si nu va pune in pericol si mai mare vietile omenesti," a declarat purtatorul de cuvant al Pentagonului, David Lapan.

Assange a declarat insa ca WikiLeaks nu poate fi amenintat de Pentagon sau de alt grup.

Dupa publicarea primului set de documente, presa internationala a discutat intens pe tema unui fisier de 1,4 GB puternic codificat pe care Wikileaks il are pe pagina cu documente. Site-ul a postat se pare un document criptat care sa fie folosit pe post de asigurare, in caz ca se intetesc presiunile, a scris Le Monde. Continutul documentului nefiind dezvaluit, sunt voci care sustin ca e un simplu bluff care nu contine dezvaluiri compromitatoare.

Site-ul se autointituleaza "prima agentie de informatii a oamenilor" si a fost fondat in decembrie 2006 de Assange, fost hacker.