Administrația președintelui american Joe Biden analizează folosirea livrărilor de arme către Israel ca instrument de a pune presiuni asupra guvernului lui Benjamin Netanyahu pentru a-și reduce intensitatea operațiunilor militare în fâșia Gaza, transmite NBC News, citând 4 surse familiare cu discuțiile.

Presedintele Joe Biden alaturi de Lloyd Austin, seful Pentagonului (in dreapta sa), si secretarul sau de stat Antony BlinkenFoto: Ting Shen-Pool via CNP / The Mega Agency / Profimedia

Sursele televiziunii americane afirmă că Pentagonul, la îndrumarea Casei Albe, revizuiește lista armelor cerute de Israel pentru a vedea care dintre acestea pot fi folosite ca monedă de schimb în discuțiile cu cabinetul lui Netanyahu.

Oficialii americani citați de NBC News sub condiția anonimității afirmă că este probabil ca administrația Biden să continue să ofere Israelului armament de care are nevoie pentru apărarea sa antiaeriană și alte sisteme de care are nevoie pentru protejarea civililor și a infrastructurii sale, deși s-a luat în discuție și încetinirea sau oprirea acestor livrări.

Însă oficialii de la Casa Albă au decis în cele din urmă să se concentreze asupra armelor ofensive oferite de Washington partenerului său din Orientul Mijlociu, potrivit surselor familiare cu dosarul.

Indicațiile transmise Pentagonului de către Casa Albă vin în contextul în care președintele Biden și administrația sa nu au reușit să convingă guvernul lui Benjamin Netanyahu de necesitatea dezescaladării militare în Gaza pentru a reduce numărul victimelor înregistrate printre civili.

Președintele Joe Biden s-a întâlnit ultima oară cu Netanyahu pe 19 ianuarie, după o altă întrevedere pe care cei doi lideri au avut-o pe 23 decembrie, însă niciuna dintre acestea nu a dus la rezultatele dorite de Casa Albă.

„Evident, vedem lucrurile în mod diferit”, a declarat după ultima întrevedere purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă, John Kirby.

Membri ai guvernului israelian au vânturat perspectiva reocupării fâșiei Gaza

Nu doar că nu au produs rezultatele scontate, discuțiile directe între administrația democrată de la Casa Albă și guvernul lui Netanyahu, cel mai radical din istoria Israelului, nu par să fi ameliorat nici măcar la nivel declarativ pozițiile cabinetului israelian.

Mai mulți miniștri din guvernul lui Netanyahu, inclusiv membri ai partidului său Likud, au participat duminica aceasta la o manifestație care a cerut restabilirea coloniilor israeliene din fâșia Gaza.

„A venit timpul să ne întoarcem în Gush Katif şi să încurajăm emigrarea voluntară”, a declarat ministrul pentru Securitate Naţională, Itamar Ben-Gvir, referindu-se la un grup de colonii israeliene care se aflau cândva în Gaza. „Retragerea duce la război şi, dacă nu vrem un alt 7 octombrie, trebuie să ne întoarcem acasă, să controlăm teritoriul şi (...) să încurajăm" plecarea 'voluntară' a locuitorilor din Gaza, a adăugat el.

Alţi unsprezece miniştri au fost prezenţi la această reuniune, desfăşurată într-un centru de conferinţe plin de oameni la Ierusalim, potrivit organizatorilor. Unii vorbitori au cerut expulzarea palestinienilor din Gaza, afirmând că restabilirea coloniilor este singura modalitate de a garanta securitatea Israelului.

Israelul a ocupat Fâşia Gaza, precum şi Cisiordania şi Ierusalimul de Est după războiul din 1967. Aproximativ 400.000 de israelieni trăiesc în prezent în Cisiordania, în colonii considerate ilegale de majoritatea comunităţii internaţionale, alături de trei milioane de palestinieni.

Israelul s-a retras complet din Gaza în urmă cu aproape două decenii

Pe de altă parte, Israelul şi-a retras cetăţenii din 21 de aşezări din Fâşia Gaza în 2005. În acest teritoriu trăiesc 2,4 milioane de palestinieni, dintre care o mare parte au fost strămutaţi de la izbucnirea luptelor din octombrie.

Continuarea operațiunilor militare israeliene în Gaza la nivelul actual reprezintă o problemă electorală delicată pentru Joe Biden în condițiile în care aripa de stânga a Partidului Democrat și simpatizanții ei sunt favorabili cauzei palestiniene și inclusiv membri ai administrației sale par să creadă că răspunsul guvernului lui Netanyahu la atacul surpriză al Hamas este acum disproporționat, după atâtea luni de lupte.

Deși nu a măsurat impactul războiului din Gaza asupra popularității lui Biden, un sondaj de opinie publicat vinerea trecută de Ipsos/Reuters arăta că președintele american în exercițiu este acum cu 6 puncte procentuale în urma fostului ocupant al Casei Albe, Donald Trump, în preferințele de vot ale americanilor.

SUA vor organiza alegeri prezidențiale în luna noiembrie a acestui an.