În timp ce guvernul turc se luptă să facă față uneia dintre cele mai grave crize economice cu care s-a confruntat țara în ultimele decenii, o altă problemă îngrijorătoare își face apariția - creșterea sentimentului anti-refugiați în țară, scrie Al Jazeera.

Recep ErdoganFoto: Aristidis Vafeiadakis / Alamy / Profimedia Images

Potrivit guvernului turc, aproximativ 3,7 milioane de refugiați sirieni dintr-un total de 5,5 milioane de străini trăiesc în Turcia.

În total, 200.950 de sirieni au devenit cetățeni ai Turciei după ce s-au refugiat în această țară de la începutul războiului din Siria, în 2011.

Președinția turcă afirmă că aproximativ 320.000 de persoane de alte naționalități - predominant din Afganistan - se află, de asemenea, sub protecție internațională în Turcia, ceea ce ridică numărul total de refugiați la peste patru milioane, cea mai mare populație de refugiați din lume într-o singură țară.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a vorbit cu mândrie despre succesul țării sale în ceea ce privește găzduirea refugiaților, reproșând adesea țărilor dezvoltate că nu fac suficient pentru a ajuta persoanele nevoiașe care fug din zonele de criză.

"Țările ca noi, care sunt vecine cu zonele de criză, poartă adevărata povară în problema migrației și a refugiaților, nu societățile dezvoltate", a declarat el în iunie, adăugând că Ankara nu a respins pe nimeni și că are o istorie lungă de primire a persoanelor care caută refugiu.

54% dintre turci consideră că în cartierul lor există o problemă cu refugiații

Cu toate acestea, numeroasele rapoarte despre violențe, abuzuri și infracțiuni între comunitățile siriene și turcești din diferite orașe din țară au făcut ca tensiunea crescută să fie greu de ignorat.

Cel mai recent, o înregistrare video în care un sirian de 17 ani este confruntat de un grup de turci a devenit virală, adolescentul spunând mulțimii că a fost forțat să părăsească școala din cauza abuzurilor îndreptate împotriva sa din cauza naționalității sale.

Un studiu realizat în iulie de ORC, o companie de sondaje cu sediul la Ankara, sugerează că aproape 54% dintre turci consideră că în cartierul lor există o problemă cu refugiații. În regiunea Marmara, unde se află cel mai mare oraș și centru economic al țării, Istanbul, procentul urcă la peste 60 la sută.

Ertunc Efe, un turc în vârstă de 48 de ani care locuiește în cartierul Yakacik din Istanbul, susține că recenta retorică anti-refugiați nu provine în mod fundamental din xenofobie, ci este în schimb rezultatul problemelor economice recente din Turcia și al diviziunilor culturale dintre sirieni și turci.

"Problema este că Turcia nu are capacitatea de a gestiona o povară atât de mare și acest lucru a fost mult mai clar odată cu recenta cădere economică", a declarat Efe pentru Al Jazeera.

"Ei sporesc șomajul în locuri de muncă prost plătite, lucrând pentru un salariu mai mic decât cel minim și fără securitate socială", a spus Efe, adăugând că a fost martor personal la o astfel de situație recent, la o spălătorie auto.

Cazurile de refugiați sirieni care lucrează în condițiile la care se referă Efe au fost confirmate de autorități în trecut, inclusiv de ministrul de interne al Turciei, Suleyman Soylu, într-o declarație din luna mai.

"[Voi] îi puneți pe sirieni să lucreze la fabrica voastră, abuzați de ei, nu le plătiți asigurările sociale", a spus Soylu, adresându-se patronilor.

Taha Elgazi, un activist sirian pentru drepturile omului care se ocupă de problemele refugiaților din Turcia, spune că vina nu poate fi aruncată pe refugiați.

"Cetățenii de aici [din Turcia] cred că sirienii le fură locurile de muncă, dar cum poate fi asta responsabilitatea lor? Ei ar vrea să lucreze în condiții mai bune, dar sunt abuzați de angajatori", a declarat acesta pentru Al Jazeera, subliniind că autoritățile statului sunt responsabile de monitorizarea condițiilor de muncă.

Elgazi a adăugat că refugiații au fost prezenți și atunci când economia turcă era într-o stare mai bună, negând astfel orice corelație între cele două probleme.

Firat Faruk, 27 de ani, un turc care locuiește în cartierul Mecidiyekoy din Istanbul, este de acord că sirienii care fug de războiul din țara lor ar fi trebuit să fie ajutați, dar acum crede că aceștia ar trebui să se întoarcă acasă atunci când pot.

Modificări de politici

Guvernul și-a schimbat recent abordarea față de vizitele temporare în Siria, care au avut loc în principal în timpul Eid, sărbătoarea musulmană celebrată de două ori pe an.

La ultimele două Eid-uri, în mai și iulie anul acesta, Ankara nu a permis refugiaților sirieni să viziteze Siria și a anunțat că toți cei care au părăsit Turcia nu vor fi lăsați să se întoarcă.

Separat, în iunie, ministrul de interne Soylu a anunțat un nou prag de rezidență a străinilor în provinciile turcești, reducând limita pentru străini de la 25% la 20% pe cartier și, prin urmare, crescând numărul de cartiere închise pentru aceștia de la 781 la 1169 în 54 de provincii.

De asemenea, au fost introduse noi reglementări care îi obligă pe șoferii de taxi să verifice documentele de permis de călătorie interprovincială ale pasagerilor străini atunci când îi transportă în afara unei provincii, iar aceleași documente trebuie să fie furnizate pentru ca străinii să poată cumpăra bilete de autobuz pentru a călători între diferite orașe turcești.

În luna mai, președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat un proiect în nordul Siriei cu scopul de a întoarce "voluntar" un milion de sirieni, ceea ce a creat teamă în rândul unora dintre refugiați, mai ales că conflictul din Siria nu s-a încheiat, iar guvernul președintelui Bashar al-Assad este încă la putere. (integral pe Al Jazeera)