Majoritatea cetățenilor ruși sunt încrezători că sunt capabili să distingă știrile false de adevărate, potrivit unui sondaj realizat de compania Rambler & Co și citat de TASS.
„Majoritatea rușilor (62%) cred că sunt capabili să distingă știrile adevărate de falsuri – căutând în acest sens confirmarea în surse oficiale. Un sfert dintre utilizatori spun că pot depista minciunile, 8% nu verifică informațiile, în timp ce 5% consultă opiniile unor experți cunoscuți”, se arată într-un comunicat remis presei de Rambler & Co, o companie cu sediul la Moscova.
În situații de urgență, 47% dintre ruși spun că verifică știrile de mai multe ori pe zi. Puțin mai mult de un sfert (26%) monitorizează evenimentele în mod constant. Alți 12% urmăresc notificările aplicațiilor media și citesc conținut numai dacă sunt interesați de un titlu. 8% se limitează să urmărească știrile dimineața și seara, 7% încearcă să nu urmărească fluxul de informații și să-și facă treburile zilnice.
Rușii au citat imparțialitatea (59%), referințele la surse de informații (18%), precum și limbajul profesional și concis (10%) drept principalele semne ale știrilor de încredere. Pentru 7%, prezența fotografiilor și videoclipurilor cu confirmări este importantă, pentru 6% - absența colorării emoționale.
Majoritatea rușilor își iau informațiile din mediul online
Pentru aproape jumătate dintre rușii chestionați (49%), principalul semn al unui fals a fost dezvăluirea unui singur punct de vedere.
Majoritatea (43%) rușilor chestionați au menționat că își iau informațiile din mass-media online, 25% urmăresc știrile la televiziune și radio, 16% citesc noutățile pe canalele de mesagerie, 14% în grupuri de pe rețelele de socializare. Doar 2% mai citesc ziare și reviste.
Sondajul a fost realizat de Rambler & Co în perioada 1 martie – 4 martie 2022, pe un eșantion de 458.525 de utilizatori.
Cenzură totală a presei în Rusia
Sondajul a fost făcut în contextul în care pe 1 martie au fost blocate două dintre ultimele canale de știri independente din Rusia, postul de radio Ecoul Moscovei și televiziunea Rain TV (cunoscut sub denumirea de „Dojdi TV” în Rusia).
Roskomnadzor, autoritatea rusă pentru supravegherea mass-media, a amenințat anterior 10 canale că le va bloca din cauza difuzării unor „informații false” despre „operațiunea militară specială” ordonată de președintele Vladimir Putin pe 24 februarie în Ucraina.
Frecvența pe care difuza Ecoul Moscovei a fost preluată de Sputnik, organizație mass-media interzisă în Uniunea Europeană din cauza propagandei pro-Kremlin și a difuzării de informații false. UE a interzis și Russia Today, un alt canal cunoscut de propagandă al Moscovei.
Parlamentul de la Moscova a adoptat un proiect de lege care prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru cei care răspândesc „informații false” despre războiul din Ucraina și acțiunile forțelor militare ale Rusiei.
Presa din Rusia are interdicție de a folosi termenul „război” pentru a face referire la invadarea Ucrainei, fiind permisă doar sintagma de „operațiune militară specială” folosită de Kremlin și în comunicările oficiale ale forțelor armate rusești.
Mass-media rusă a ajuns practic la un nivel total de cenzură asupra relatărilor din Ucraina, având voie să relateze doar varianta oficială a autorităților. O excepție notabilă o reprezintă ziarul Novaya Gazeta condus de jurnalistul Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021.
Novaya Gazeta încă relatează propria versiune a evenimentelor din Ucraina, fără a fi interzis sau blocat deocamdată de autoritățile de la Moscova.
Pe același subiect:
Urmărește ultimele evoluții din a 14-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.
0
1
