Fostul negociator-şef al Comisiei Europene pentru Brexit, Michel Barnier, acum candidat al dreptei franceze la alegerile primare pentru scrutinul prezidenţial din 2022, şi-a menţinut miercuri criticile la adresa instanţelor judiciare europene, în special faţă de politicile migratorii, avertizând asupra „altor Brexituri” dacă nimic nu se schimbă, relatează ziarul La Libre Belgique, citat de Rador.
Cu ocazia zilelor parlamentare ale formaţiunii Republicanii, săptămâna trecută, la Nîmes, fostul comisar european a produs stupefacţie afirmând că în problema imigraţiei ţara este „ameninţată în permanenţă de o decizie sau o condamnare a Curţii de Justiţie Europene sau a Convenţiei drepturilor omului sau de o interpretare a propriei (sale) instituţii judiciare”. Barnier a promis de asemenea, dacă va fi ales, un referendum pentru a permite Franţei să-şi regăsească „libertatea de manevră” în materie de imigraţie.
„E polemică proastă, o agitaţie provocată de cutare sau cutare celulă macronistă pentru a-l apăra pe actualul preşedinte. Am fost european înaintea acestor oameni, voi fi după; nu am de primit de la ei nicio lecţie de angajament”, a declarat el pentru săptămânalul Le Point.
Şi avertizează: „Cei care cred că Brexitul este acum în urma noastră, negocierile fiind conduse bine după părerea generală, comit o foarte gravă eroare. Dacă nimic nu se schimbă, vor fi alte Brexituri”. El a transmis acest avertisment către „bula de Bruxelles” şi într-o altă intervenţie la postul Cnews.
Dezvoltând pentru Le Point ideea sa despre instanţele judiciare europene, el declară că „politica de imigraţie naţională şi politica de imigraţie europeană nu funcţionează”. „Trebuie să luăm o pauză, o oprire a migraţiei extraeuropene, timp de 3-5 ani”.
„În acest timp, vrem să ne regăsim suveranitatea, sub forma unui „scut constituţional” care să securizeze deciziile luate pentru a reface politica noastră migratorie. De ce? Pentru că în măsura în care nu există nicio referire la chestiunea fluxurilor migratorii în Constituţia noastră şi în care textele noastre naţionale şi europene sunt prea generale sau imperative, se lasă mult loc jurisprudenţei naţionale şi europene în interpretarea textelor. Există multe goluri juridice”, a estimat el.
5
6
