Președintele Recep Tayyip Erdogan a demis un viceguvernator al Băncii Centrale a Turciei, a cărei conducere s-a schimbat de două ori într-un an. Gestionarea necorespunzătoare a crizei, creșterea deficitului extern și cursa inflației reprezintă un risc pentru economia turcească, potrivit Les Echos, citat de Rador.
Valsul liderilor Băncii Centrale a Turciei continuă. Guvernul a demis din nou un viceguvernator, pe Oguzhan Ozbas, pentru a-l înlocui cu un specialist în economia muncii, Semih Tumen. Aceasta nu este prima schimbare în fruntea instituției monetare. Într-un an, autoritarul președinte al țării, Recep Tayyip Erdogan, a schimbat de două ori guvernatorii și i-a demis pe mai mulți dintre adjuncții lor. Ceea ce slăbește încrederea în instituție.
Pe altă parte, Turcia a reușit să înregistreze o creștere a PIB-ului de 1,8% anul trecut, ceea ce reprezintă o performanță în timp de pandemie. Acest succes poate fi explicat în special printr-o politică bugetară și monetară foarte adaptată.
Reversul medaliei este deficitul extern, care a ajuns la un periculos procent de 5% din PIB. Lira turcească s-a devalorizat cu 40% într-un an, iar inflația a crescut, ajungând la 17% pe an. Pe scurt, constrângerile externe cântăresc din ce în ce mai mult, mai ales că țara este evaluată ca ”investiție speculativă” de către agențiile de rating. Obiectivele - o creștere puternică a PIB-ului și o balanță externă nu prea dezechilibrată - sunt din ce în ce mai dificil de reconciliat.Cu toate acestea, guvernul a perseverat. În toamna anului 2020, Erdogan l-a numit la conducerea băncii centrale pe Naci Agbal, care a crescut rata dobânzii la 19% în martie anul trecut. „Credibilitatea țării pe piețele internaționale, de care Turcia are nevoie pentru a-și finanța creșterea, a fost parțial restabilită, fuga de capital s-a redus și rezervele valutare s-au consolidat”, afirmă Stéphane Colliac, economist la BNP Paribas.
Guvernatorul nu a rezistat mult și a fost înlocuit în urmă cu două luni, iar Banca a revenit la o politică mai puțin austeră.
„Problema este că aceste schimbări în direcția politicii monetare nu le permit investitorilor internaționali să facă proiecte pentru viitor. Chiar atunci când Banca are la conducere un guvernator ce prezintă încredere, investitorilor le este din ce în ce mai greu să o ofere, din moment ce ultimul mandat a fost de doar șase luni”, explică economistul.
Drept dovadă, rezervele valutare au început să scadă din nou în ultimele săptămâni.
O bază industrială intactă
Economia Turciei s-a redeschis la mijlocul lunii mai, după un al treilea val mortal al pandemiei. Multe evoluții vor depinde de sezonul turistic, care reprezintă aproximativ 10% din PIB-ul țării. „Activitatea turistică ar urma să fie afectată din nou în această vară, iar câștigurile valutare vor fi cu 50% mai mici decât într-un an normal, după ce au fost de -80% în 2020”, potrivit lui Stéphane Colliac.
Cu toate acestea, există o speranță: baza industrială a țării nu a fost afectată de criză. „Turcia păstrează o economie competitivă și flexibilă și imediat ce zona euro se va relansa, exporturile turcești vor reveni”, constată Olivier de Boysson, economist la Société Générale.
