Iranul și-a anunțat marți intenția de a „începe îmbogățirea uraniului cu 60%”, nivel care l-ar apropia de capacitatea de utilizare militară, la două zile după un „sabotaj” al fabricii sale de îmbogățire din Natanz, pe care Teheranul îl impută Israelului, potrivit AFP.
Îmbogățirea la 60% ar marca un pas suplimentar și fără precedent în încălcarea angajamentelor asumate de Iran în temeiul unui acord internațional încheiat la Viena în 2015 pentru a-și limita programul nuclear, într-un moment în care discuțiile trebuie să continue în Austria pentru salvarea acestui pact.
Ca răspuns la retragerea americană din 2018 din acest acord internațional și la reinstaurarea de către Washington a sancțiunilor în numele unei politici de „presiune maximă” împotriva sa, Iranul a renunțat din 2019 la majoritatea angajamentelor cheie luate la Viena.
Abbas Araghchi, ministru adjunct de externe, a anunțat intențiile de îmbogățire cu 60% ale Iranului „într-o scrisoare adresată lui Rafael Grossi”, director executiv al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEA).
„Pregătirile (pentru punerea în aplicare a acestei decizii) vor începe diseară” la Natanz, a anunțat Organizația Iraniană pentru Energie Atomică (OIEA).
Uraniul îmbogățit la 60% va fi utilizat pentru „producerea molibdenului utilizat în scopul fabricării diferitelor produse radioterapeutice”, afirmă OIEA. Acesta este un metal dur utilizat în general în aliaje.
O îmbogățire la 60% i-ar permite să crească rapid la 90% necesară pentru utilizare în scopuri militare.
„Acest lucru este extrem de îngrijorător (...), va crește inevitabil tensiunea și îngrijorarea internațională cu privire la programul nuclear iranian și va face mai dificilă relansarea pactului din 2015”, subliniază Ali Vaez, de la International Crisis Group.
Republica Islamică, care a negat întotdeauna dorința de a achiziționa arme nucleare, îmbogățește în prezent uraniu cu 20% în izotopul 235, dincolo de limita de 3,67% stabilită prin acord.
7
4
