Un raport confidențial al Curții Federale de Conturi germane arată că guvernul Angelei Merkel și guvernele regionale eșuează în lupta împotriva spălării banilor. Auditorii solicită acum limite maxime pentru plățile în numerar. „Germania este un hotspot pentru cei care spală bani” scrie Handelsblatt,în 24 ianuarie, în legătură cu acest raport, potrivit căruia, aproximativ 100 de miliarde de euro sunt spălate, anual, în Germania. Pe lângă sectorul financiar, scenele pe care se joacă cu bani murdari sunt tranzacțiile imobiliare, comerțul cu mașini și piața de artă.
În anul 2019, ministrul finanțelor, Olaf Scholz (SPD, a anunțat că va rezolva problema, însă fără succes. La sfârșitul lunii iulie 2019, el a spus: „Spălarea banilor este o problemă serioasă în țara noastră. Trebuie să eliminăm acest lucru. Trebuie să aruncăm o privire mai atentă, în special pe piața imobiliară”.
El a declarat problema, ca fiind o prioritate absolută. Guvernul federal va adopta o lege cu care Germania „va avea cele mai înalte standarde internaționale în lupta împotriva spălării banilor”. În plus, unitatea de informații financiare (Financial Intelligence Unit) și biroul central pentru investigațiile tranzacțiilor financiare ar trebui consolidate.
În raportul clasificat menționat de Handelsblatt, Curtea Federală de Conturi a analizat și a ajuns la concluzia că guvernul federal și guvernele de land sunt departe de a controla problema. Curtea s-a referit în primul rând la domeniul tranzacțiilor imobiliare, al reprezentanțelor auto și la piața artei. Guvernul federal estimează volumul spălării banilor, în aceste zone, la până la 30 de miliarde de euro pe an.
Multe tranzacții suspecte, puține raportări
Un studiu publicat în numele Ministerului Federal al Finanțelor presupune până la 28.000 de cazuri suspecte de spălare a banilor, în afara sectorului financiar, în fiecare an. Foarte puține dintre acestea sunt raportate: în 2019 au existat doar 1.500 de rapoarte de tranzacții suspecte.
Curtea de Conturi identifică drept motiv al ratei scăzute de raportare, alocarea haotică a responsabilităților: „de la ministere, la autoritățile de poliție locale și până la administrațiile orașelor”.
Deși landurile sunt responsabile de monitorizarea rapoartelor, obligația de raportare revine băncilor, auditorilor și agenților imobiliari. Resursele umane și financiare reduse ale supravegherii spălării banilor sunt „disproporționate față de numărul mare de entități obligatoriu supravegheate”.
Drept urmare, Curtea Federala de Conturi germană conchide:„Riscul de descoperire, în cazul încălcărilor, este redus”, iar sancțiunile amenzilor propuse sunt „în mare măsură ineficiente”, din cauza lipsei controalelor din partea autorităților de supraveghere.
Din acest fapt, trebuie trase consecințe, consideră aceasta. În primul rând, autoritățile de supraveghere ar trebui să beneficieze de „resurse umane adecvate”. Autoritățile statului ar trebui să fie mai strâns legate de unitatea centrală de informații financiare. Dacă acest lucru nu este suficient, măsurile finale ar putea fi „reorganizarea supravegherii spălării banilor” și „transferul supravegherii de la landuri, la guvernul federal”.
Numerarul sub lupă
În plus, Curtea solicită o limită superioară pentru plățile în numerar, de 5.000 de euro, sumă considerată a îngreuna evaziunea fiscală. Această limită maximă de numerar este „o componentă importantă în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului”.
„Prin urmare, Ministerul Federal al Finanțelor ar trebui să examineze dacă și în ce măsură ar trebui introdusă o sumă maximă pentru plățile cu numerar, cel puțin în sectoarele deosebit de susceptibile la spălarea banilor”.
Astfel de limite superioare există deja, în alte țări ale UE: Italia are o limită maximă de 2.999,99 euro, Franța de la 1.000 la 10.000 de euro, în funcție de faptul dacă un rezident sau un străin plătește în numerar. În Germania, introducerea unei limite superioare cuprinse între 2.000 și 5.000 de euro a eșuat, din cauza rezistenței populare.
Ministerul Federal al Finanțelor este deschis față de impunerea unei astfel de limite de numerar. În prezent, se colectează si analizează informații suplimentare, despre costurile și beneficiile unei astfel de limitări.
Poliția și Vama de acord, ministerul Finanțelor nu
O confirmare a sugestiei Curții Federale de Conturi vine de la Sindicatul Poliției germane, care, odată cu „introducerea unei limite de plată cu numerar, deoarece există deja și este comună în multe țări ale Uniunii Europene”, vrea sa opreasca fluxul unor surse ilegale de bani („droguri, bani de protecție, jocuri de noroc ilegale și prostituție ilegală").
Iar președintele Uniunii Vamale din cadrul poliției, Frank Buckenhofer, explică într-un comunicat de presă: „Atât timp cât numerarul are în continuare statutul de vacă sfântă în Germania și chiar miniștrii social-democrați ai finanțelor și candidații la cancelari nu au încredere într-o atingere a vacii sfinte, în lupta împotriva spălării banilor, a criminalității organizate și financiare, ca și a finanțării terorismului, lupta împotriva criminalității în Germania are carențe”.
Cu toate aceste argumente, limitarea numerarului nu este susținută de ministrul federal de Finanțe. Olaf Scholz spune că „restricțiile de plată în numerar sunt o problemă sensibilă pentru cetățenii europeni, iar posibilitatea plăților în numerar este percepută ca o libertate fundamentală”.
2
3
