Recursul Ungariei împotriva Parlamentului European, care a inițiat în 2018 o procedură împotriva Budapestei pentru riscuri de încălcare a valorilor Uniunii Europene, trebuie respins, a apreciat joi avocatul general al Curții de Justiție a UE, potrivit AFP.
Chestiunea respectării statului de drept este în centrul unui conflict deschis între Bruxelles și Budapesta, care blochează, alături de Varșovia, planul european de relansare, pentru a protesta față de noul mecanism care condiționează alocarea fondurilor europene de respectarea valorilor Uniunii.
Procedura declanșată de Parlament poate, teoretic, să declanșeze sancțiuni până la privarea Ungariei de dreptul de vot în Consiliul European, dar are puține șanse de reușită având în vedere regula unanimității (cu excepția țării vizate). Aceeași procedură, denumită Articolul 7, a fost lansată împotriva Poloniei, dar la inițiativa Comisiei Europene, în 2017.
Potrivit avizului avocatului general, care nu are caracter constrângător dar este în general urmat de Curte, contestarea validității rezoluției adoptate de PE este nefondată.
În recursul său, Budapesta a contestat condițiile de vot ale rezoluției, apreciind că în calculul majorității de două treimi din voturile exprimate ar fi trebuit să ia în calcul și absențele.
În concluzie, avocatul general Michal Bobek subliniază că regulamentul intern al Parlamentului, în vigoare la acea vreme, prevedea că doar voturile "pentru" și "împotrivă" erau luate în calcul pentru numărarea voturilor exprimate și "excludeau clar absențele".
Acesta a reamintit că eurodeputații au fost informați cu o zi și jumătate înaintea votului că absențele nu vor fi luate în calcul.
1
4
