Papa Francisc i-a criticat, într-o carte lansată luni, pe oponenții măștilor și a altor restricții impuse pentru a stopa noua pandemie de coronavirus, despre care a spus că aceștia nu ar „protesta niciodată” împotriva morții nedrepte a unora precum George Floyd sau a sărăciei generată de coronavirus, potrivit AFP.

HotNews.roFoto: Hotnews

„Unele grupări au protestat, refuzând să păstreze distanța, demonstrând împotriva restricțiilor de călătorie - ca și cum măsurile pe care guvernele trebuie să le impună pentru binele poporului lor constituie un fel de atac politic asupra libertății lor individuale”, deplânge Papa în „Un temps pour changer”, o carte de interviuri care va fi publicată în franceză pe 2 decembrie de Flammarion.

El i-a criticat în special pe cei care se revoltă „pentru a fi obligați să poarte o mască”, o obligație descrisă drept „un abuz de putere al statului”, fără să se îngrijoreze vreodată de cei care și-au pierdut locul de muncă sau au probleme mari fără a avea o asigurare socială.

„Nu îi veți vedea niciodată pe acești oameni protestând împotriva morții lui George Floyd (...), sunt incapabili să părăsească propria lor mică lume de interese”, adaugă Papa.

Protestatarii anti-măști nu vor păși nici „împotriva mahalalelor în care copiilor le lipsește apa și educația” sau astfel încât „sumele uriașe investite în comerțul cu arme să servească la hrănirea întregii rase umane și pentru a educa fiecare copil ”, adaugă suveranul pontif.

Papa Francis, în vârstă de 83 de ani, a atacat, de asemenea, mult timp fără a da nume, „guverne care au ignorat dovezile creșterii dureroase a deceselor cu consecințe inevitabile și grave” pentru a favoriza economia. În timp ce recunoaște că „majoritatea guvernelor au acționat în mod responsabil, impunând măsuri stricte de limitare a epidemiei”.

În dialogul său cu jurnalistul britanic Austen Ivereigh, el spune, de asemenea, că se opune distrugerii statuilor unor personaje istorice asociate în special cu sclavia sau alte forme de opresiune.

„Pentru a exista o istorie adevărată, trebuie să existe o amintire, care cere să recunoaștem căile parcurse deja, chiar dacă sunt rușinoase”, spune el.