Liderii UE, cancelarul german și președintele chinez Xi Jinping vor încerca luni, în sistem de videoconferință, să obțină avansuri în negocierea unui acord privind investițiile - pe fondul disputelor legate de Hong Kong, Taiwan și provincia Xinjiang, scrie AFP.

Xi JinpingFoto: David Himbert / AFP / Profimedia

Prevăzut inițial sub forma unui summit extraordinar în septembrie la Leipzig (Germania), întâlnirea va avea loc în cele din urmă în format redus, din cauza pandemiei.

În timpul acestei reuniuni virtuale, prezidate de Charles Michel, șeful Consiliului European (care reprezintă statele membre), în fața lui Xi se vor regăsi doar șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cancelarul german Angela Merkel, în condițiile în care Germania asigură președinția rotativă a UE.

Pe agenda discuțiilor figurează în special acordul chino-european privind investițiile, a cărui semnare până la sfârșitul anului este considerată "posibilă" de către Beijing.

Europenii și chinezii negociază de șapte ani acest acord privind protecția investițiilor străine între UE și gigantul asiatic, care abordează proprietatea intelectuală, sfârșitul transferurilor de tehnologie impuse firmelor externe de China și subvențiile acordate companiilor publice chineze.

"Accelerarea negocierilor"

"Dorim să garantăm accesul la piața chineză pentru companiile noastre, vrem reguli echitabile ale concurenței, cerem reciprocitate" în termeni de deschidere, subliniază un responsabil european, care a preferat anonimatul.

Sarcina se anunță însă delicată: "Sperăm să ne înțelegem luni asupra uei foi de parcurs pentru a aplana diferendele", dar "chiar dacă obiectivul politic este accelerarea negocierilor și încheierea lor până la finalul lui 2020, vom accepta un acord numai dacă merită", a subliniat el.

Niciun progres major sau declarație comună nu sunt așteptate luni, dar europenii speră să-l convingă pe Xi Jinping să dea un impuls prin acordarea unei marje de manevră mai mare negociatorilor chinezi.

Un alt dosar, climatul: în condițiile în care UE își propune un obiectiv de neutralitate carbon pentru 2050, europenii vor să determine Beijingul la obiective mai ambițioase, respectiv o neutralitate carbon în 2060 și stoparea construcțiile de centrale pe cărbune.

"În mod normal, prietenii noștri chinezi nu vor să promită mult și să nu-și respecte în întregime angajamentele. Dar nu mai este momentul pentru prudență excesivă", spune o altă sursă europeană.

Între ciocan și nicovală

Reuniunea intervine în condițiile în care relațiile se deteriorează continuu între China și Statele Unite, pe fondul războiului comercial, al escaladării tensiunilor în marea Chinei de sud, închideri reciproce de consulate, acuzații de spionaj și de încălcare a drepturilor omului.

În fața acestei confruntări între primele două puteri mondiale, Europa este prinsă între ciocan și nicovală: în iunie, secretarul american de Stat Mike Pompeo a cerut europenilor să aleagă "libertatea" și nu "tirania" Chinei.

Șeful diplomației chineze Wang Yi a vizitat la sfârșitul lunii august cinci țări europene, lăudând legăturile dintre China și UE, care "au responsabilitatea" să conlucreze pentru "o lume mai stabilă".

Bruxellesul merge pe sârmă, considerând în același timp China atât un "partener" de neocolit cât și un "rival strategic".

"UE se arată inflexibilă asupra propriilor interese și valori, dar vrea să coopereze cu China. Este esențial ca UE să nu devină un câmp de bătălie pentru aceste tensiuni, ci să fie un element stabilizator", subliniază oficialul european.

Bruxellesul ar urma să exprime luni în fața lui Xi preocupările legate de Hong Kong, unde aplicarea unei noi legi privind securitatea este considerată un atac împotriva libertăților. Cei 27 au decis deja să limiteze exporturile de echipamente care pot fi folosite pentru supraveghere și represiune în Hong Kong.

Chestiunea Taiwan - insulă guvernată de manieră independentă dar pe care China o consideră o parte a sa - ar urma să figureze și ea pe agendă: recenta vizită a președintelui Senatului ceh Milos Vystrcil la Taipei a fost calificată drept o "provocare" de către China, care a amenințat Praga cu sancțiuni. Europenii și-au afișat solidaritatea în privința Cehiei.

Un alt subiect de îngrijorare: soarta uigurilor, minoritatea musulmană din vestul Chinei, unde au loc deportări masive în lagăre potrivit cercetătorilor, ONG-urilor și diplomaților, și care a antrenat deja sancțiuni americane.