Liderii croați trebuie să ia măsuri imediate pentru a contracara viziunile rasiste și xenofobe din țară, scrie AlJazeera.

HotNews.roFoto: Hotnews

La începutul acestui an, croații l-au ales ca președinte pe fostul premier social-democrat, Zoran Milanovic. Victoria lui Milanovic, care a promis să facă Croația o țară mai tolerantă și să întoarcă pagina peste trecutul său de război, a fost văzută de mulți ca un semn că țara se îndepărta de ideile naționaliste de extremă-dreaptă, care au devenit predominante în regiune și nu numai.

Milanovic, care a dominat orașele mari, dar nu a reușit să aibă succes semnificativ în zonele rurale mai conservatoare, a câștigat, însă, în parte, datorită unei scindări a partidelor de dreapta. Mai mult, el a încorporat câteva elemente de dreapta în campania sa de a atrage alegători conservatori. În ciuda ascensiunii către președinție a social-democraților, prin urmare, nu există niciun motiv să presupunem că trecerea periculoasă a țării către dreapta a luat sfârșit.

În timpul președinției predecesorului de dreapta al lui Milanovic, Kolinda Grabar-Kitarovic, voci din elita politică a Croației au cedat la revizionismul istoric și la glorificarea criminalilor de război pentru câștig politic. Acest lucru a permis extremei dreapta să se mute în mainstream și a contribuit la popularitatea crescândă a ideilor naționaliste, xenofobe și rasiste din țară. În 2019, în Croația s-a înregistrat o notă de violență naționalistă și crime de ură.

Un an mai devreme, un raport al Comisiei Europene a avertizat că „discursul de ură rasist și intolerant în discursul public crește” în țară, principalele ținte fiind „sârbii, persoanele LGBT și țiganii”.

Raportul a adăugat că răspunsul autorităților croate la această tendință îngrijorătoare a fost slab.