China a denunțat joi o ”ingerință” în afacerile interne, după nominalizarea de către o deputată norvegiană a cetățenilor Hong Kong pentru premiul Nobel pentru Pace 2020, relatează AFP.
Hong Kong este o fostă colonie britanică, acum un teritoriu semi-autonom al Chinei, care trăiește cea mai gravă criză politică de la retrocedarea sa către China în 1997.
Protestatarii au organizat acțiuni, uneori violente, pentru a denunța declinul libertăților, cerând reforme democratice și denunțând răspunsul brutal al poliției.
”Afacerile Hong Kong-ului sunt pur și simplu afaceri interne ale Chinei. Niciun guvern sau individ nu are dreptul de a se amesteca”, a spus Geng Shuang, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.
”Îndemnăm persoanele vizate să aibă o viziune obiectivă și imparțială a lucrurilor”, a spus el în cadrul unei conferințe de presă.
China a acuzat în repetate rânduri organizațiile străine și guvernele că aruncă gaz pe foc și că încurajează violențele dând declarații favorabile protestatarilor.
Reacția Chinei vine după ce o deputată norvegiană a anunțat că a propus ”populația Hong Kong-ului” pentru Premiul Nobel pentru Pace 2020.
”Am nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace 2020 cetățenii Hong Kong-ului, care își riscă viețile și securitatea în fiecare zi pentru a apăra libertatea de expresie și democrația de bază”, a anunțat pe Twitter Guri Melby, deputată a unui mic partid liberal, membru al coaliției de guvernare din Norvegia.
Într-un interviu publicat miercuri de jurnalul Aftenposten, Melby a explicat că ”ce fac ei are un impact dincolo de Hong Kong, atât în regiune cât și în restul lumii”.
Fosta colonie britanică traversează, după patru luni, cea mai gravă criză politică după retrocedarea sa către China în 1997, uneori cu acțiuni violente pentru a denunța un pas în spate în ceea ce privește libertățile, cerând reforme democratice și denunțând răspunsul considerat brutal de către protestatari.
Inițiativa deputatei norvegiene riscă să displacă puternic Chinei care deja s-a înfuriat după acordarea Premiului Nobel, în 2010, dizidentului chinez închis Liu Xiaobo, care a murit de atunci (2017, n.r.).
Deși Comitetul Nobel este independent de puterea din Norvegia, Beijing a înghețat relațiile cu țara scandinavă, suspendând negocierile pentru un acord de liber schimb și a blocat importurile de somon norvegian.
O nominalizare între cele două țări nu a mai venit decât abia după șase ani, în decembrie 2016, după un angajament din partea Oslo-ului de a nu ”mai susține acțiuni care subminează” interesele Chinei.
Anul acesta, Comitetul Nobel i-a atribuit premiul pentru Pace premierului etiopian Abiy Ahmed, artizanul unei reconcilieri spectaculoase a țării sale cu Eritrea.
1
8
