Ministrul de Externe al Azerbaidjanului, Elmar Mammadyarov, a declarat referitor la problema Karabahului de Munte că "În loc să piardă timp cu tentative de a induce în eroare comunitatea internaţională şi propria populaţie, Armenia ar trebui să pună capăt încercărilor de a continua actualul statu-quo, a cărui menţinere nu este posibilă, şi să îşi îndeplinească obligaţiile internaţionale. Pe cât de repede pune Erevanul capăt agendei sale distructive, pe atât de repede popoarele noastre se vor putea bucura de pace, stabilitate şi cooperare", scrie Rador, citând HÜRRIYET.
Adresându-se Adunării Generale ONU, ministrul azer de Externe a atras atenţia că problema Karabahului de Munte continuă să reprezinte o ameninţare la adresa păcii şi securităţii mondiale. El a arătat că de la ultima Adunare Generală ONU şi până în prezent nu s-a înregistrat niciun progres în privinţa Karabahului de Munte.
"Lipsa evidentă de interes a Armeniei împiedică rezolvarea problemei. Erevanul deturnează situaţia de la drumul drept, atât prin declaraţiile făcute cât şi prin acţiunile sale, şi sabotează încercările de a găsi o soluţie paşnică. În loc să piardă timp cu tentative de a induce în eroare comunitatea internaţională şi propria populaţie, Armenia ar trebui să pună capăt încercărilor de a continua actualul statu-quo, a cărui menţinere nu este posibilă, şi să îşi îndeplinească obligaţiile internaţionale. Pe cât de repede pune Erevanul capăt agendei sale distructive, pe atât de repede popoarele noastre se vor putea bucura de pace, stabilitate şi cooperare".
Elmar Mammadyarov a adăugat că în cazul în care Armenia va renunţa la politica sa "agresivă şi duşmănoasă", ea va reuşi să depăşească mai repede dificultăţile politice, economice şi sociale cu care se confruntă.
La rândul său, premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, a susţinut în cadrul Adunării Generale ONU că Azerbaidjanul "nu îşi doreşte compromisul".
Karabahul de Munte se află legal în cadrul frontierelor Azerbaidjanului, însă de facto este sub ocupaţie armeană. Odată cu obţinerea independenţei de către republicile Caucazului de Sud, în urma destrămării Uniunii Sovietice în 1991, între cele două state independente a izbucnit un război sângeros.
Armenia a cucerit 20% din teritoriul Azerbaidjanului, inclusiv Karabahul de Munte şi zona dimprejur. Chiar dacă în 1994 a fost declarat armistiţiu, în urma medierii Rusiei, tensiunile dintre cele două state au continuat până în prezent.
Regiunea Karabahul de Munte, unde armistiţiul este încălcat uneori şi se înregistrează conflicte locale, a devenit una dintre zonele de criză ale Caucazului.
Pe de altă parte, în pofida unor demersuri ale Grupului de la Minsk din cadrul OSCE, co-prezidat de Rusia, Franţa şi SUA, nu s-au obţinut rezultate concrete pe calea soluţionării problemei Karabahului de Munte.
0
1
