Prin semnarea miercurea trecută a unui acord cu un gigant energetic al SUA, Noble, adminsitraţia Ciprului grecesc a făcut un pas important în ceea ce priveşte lucrările de exploatare a gazelor din Mediterana de Est, potrivit Milliyet, citat de Rador.
Acest proiect, prin care se urmăreşte valorificarea hidrocarburilor de pe parcela 12 identificate de guvernul Ciprului grecesc în largul insulei, va costa 9 miliarde de dolari, iar gazele naturale, în formă lichefiată, care vor fi obţinute din zăcămintele aflate pe fundul mării, vor fi transportate printr-o conductă ce urmează a fi instalată până în portul Alexandria din Egipt, iar de acolo mai departe spre pieţele lumii.
Acest proiect prevede şi participarea activă a unor ţări europene, pe lângă Israel şi Egipt, la lucrările de foraj şi până la exportul acestor gaze naturale, în diversele etape ale acestuia. Din acest proiect lipsesc doar ciprioţii turci şi Turcia, care are cel mai lung ţărm cu Marea Mediterană!
Acest proiect, născut în urma demersului Ciprului grecesc privind resursele energetice din Mediterana de Est, evidenţiază faptul că partea greacă din insulă a reuşit să creeze o largă reţea de cooperare internaţională sau un nou bloc.
Sprijin pentru greci
Declaraţiile oficialilor din diverse ţări cu ocazia semnării acordului pentru parcela 12 i-au încurajat pe conducătorii (ciproţilor) greci. Aflat în vizită la Nicosia, Matthew Palmer, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru Afaceri europene şi eurasiatice, a declarat că Ciprul grecesc, ca ţară suverană, are dreptul să efectueze lucrări de extracţie de hidrocarburi şi a cerut ca Turcia să nu recurgă la provocări care să împiedice aceste lucrări. În discursul său, Palmer a spus că ciprioţii turci ar trebui "să beneficieze într-un mod echitabil" de aceste resurse energetice.
O altă declaraţie interesantă a venit vinerea trecută de la ambasadorul rus de la Nicosia. Vorbind în cadrul unei recepţii, diplomatul rus a subliniat că Ciprul "ca stat recunoscut de comunitatea internaţională are drepturi suverane", susţinând astfel justeţea activităţilor energetice ale Ciprului grecesc în Mediterana de Est.
Reacţia Turciei
Preşedintele Erdoğan a precizat că acest demers unilateral al ciproţilor greci este contrară dreptului internaţional, că Ankara nu va permite încălcarea drepturilor Republicii Turce a Ciprului de Nord (recunoscută numai de Ankara-n.trad.) şi ale Turciei şi că va adopta toate măsurile politice şi militare necesare. De pe acum în zonă se află nave de recunoaştere şi de luptă aparţinând Turciei.
Ignorând Turcia, conducerea Ciprului grecesc îşi continuă acţiunile unilaterale, iar companiile de energie lasă urme înspumate, ceea ce ar putea forţa Turcia să dea un răspuns dur. Fiind evidente semnele unei asemenea furtuni ar trebui ca, în special SUA şi ceilalţi actori importanţi, să includă în astfel de acţiuni şi pe ciproţii turci şi Turcia, în loc să-i marginalizeze.
Într-o perioadă s-a sperat că resursele de hidrocarburi îi vor apropia pe ciprioţii turci de cipiroţii greci, ba chiar că ar putea contribui la găsirea unei soluţii politice în Cipru. Pentru a ne întoarce la această idee încă mai este timp. Dacă acest lucru nu se va întâmpla şi se va declanşa furtuna, acest lucru va fi defavoarea tuturor.
