Din punct de vedere militar, Iranul nu poate sta în niciun fel în faţa Statelor Unite şi nici nu-şi poate materializa ameninţarea de a închide Strâmtoarea Hormuz, prin care trec o treime din exporturile de petrol ale lumii. Dar poate perturba producţia şi exporturile îndeajuns de mult încât să majoreze preţul petrolului, scrie Haaretz, citat de Rador.

Lansare racheta in IranFoto: Captura YouTube

•Trump a trimis acasă avioanele B-52 lăsând sancţiunile în locul lor

•Autoritatea Palestiniană se prăbuşeşte şi ar putea urma anexarea

•Erdoğan "sparge cheful" cu gaze din Mediterana

Dacă n-aţi observat, asta e din cauză că Iranul aşa doreşte să lupte în război: în linişte şi în anonimat. Statele Unite şi aliaţii lor vor avea mult de căutat ca să găsească o cale de ripostă.

Este un conflict clasic, precum cel dintre David şi Goliath, în care David e înarmat cu drone, mine şi armament cibernetic, iar Goliath e apăsat de nişte portavioane şi de nişte avioane B-52 pe care ezită să le folosească.

Prima dintre aceste salve virtuale a fost atacul asupra a patru vase de pe coastele Emiratelor Arabe Unite, pe data de 12 mai. A doua s-a semnalat două zile mai târziu, prin atacul cu drone asupra unei conducte saudite.

Evident, Iranul nu şi-a asumat responsabilitatea pentru niciunul dintre incidente, dar o negare plauzibilă se înscrie şi ea în această strategie menită să scoată SUA pe tuşă şi să stârnească disputele din presă pe tema vinovatului şi a căilor de ripostă.

Dar se poate jura oarecum că Iranul e vinovatul. Atacurile au fost menite să demonstreze că, dacă Iranul nu dispune de puterea politică şi economică a SUA ca să poată impune sancţiuni, are el metodele sale ca să-şi impună propriile "sancţiuni" asupra aliaţilor saudiţi ai Americii. Dacă lumea n-are să mai cumpere petrol iranian, atunci să nu conteze prea mult nici pe cel saudit ca substitut.

Din punct de vedere militar, Iranul nu poate sta în niciun fel în faţa Statelor Unite şi nici nu-şi poate materializa ameninţarea de a închide Strâmtoarea Hormuz, prin care trec o treime din exporturile de petrol ale lumii. Dar poate perturba producţia şi exporturile îndeajuns de mult încât să majoreze preţul petrolului şi poate, cu puţin noroc, dacă vreo mină, vreo dronă sau vreun atac cibernetic îşi atinge ţinta, să perturbe pentru o vreme aprovizionarea cu petrol.

E lucru sigur?

Motivul pentru care e puţin probabil ca aceste atacuri să fi fost o coincidenţă sau nişte atacuri lansate de capul lor de militanţi este acela că ţintele au fost atât de atent alese şi precedate de multe avertismente.

Primul atac a fost menit evident să avertizeze că cisternele din Hormuz nu sunt în siguranţă. Al doilea a vrut să demonstreze că o rută alternativă de acces este la fel de vulnerabilă.

Se prea poate ca saudiţii să prefere să nu ia lucrurile de bune, dar nici ei şi nici americanii nu sunt capabili să le reziste iranienilor în cazul în care războiul se va purta aşa, adică în termenii stabiliţi de Iran.

Este de presupus că strategii din Washington, care au hotărât să preseze Iranul pentru a-l aduce în prag de război, cunosc prea bine riscurile pe care şi le-au asumat. Dar se pare că ei au hotărât că merită, întrucât e vorba despre petrolul altcuiva cu care ei joacă acest joc periculos. Pe de altă parte, mai toată Europa şi Asia nu îşi permit luxul de a asista senine la un virtual război în zona Golfului. China, India, Japonia, Coreea de Sud şi o bună parte din Europa Occidentală contează pe petrolul din Golful Persic şi, cu toate sancţiunile impuse Iranului, mai ales pe cel al Arabiei Saudite. Ele mai depind şi de gazele lichefiate din Qatar, încărcate în vase care trec prin Strâmtoarea Hormuz.

Chiar dacă SUA ar fi capabile să facă faţă unei grave perturbări a pieţei petrolului, restul lumii nu este pregătit, iar asta ar face ca economia mondială, care deja arată destul de prost, să o ia continuu la vale. Dar chiar şi în locuri atât de îndepărtate precum Golful Persic, "întâietatea Americii" (aluzie la sloganul electoral al lui Donald Trump, "America First", n. red.) rămâne la ordinea zilei. (traducere Rador)