În cursul voturilor de procedură în Consiliul de Securitate, nu există drept de veto.
Într-o scrisoare de la sfârşitul săptămânii trecute, ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a cerut această sesiune de urgenţă aducând în discuţie o lege din Ucraina privind "folosirea limbii ucrainene ca limbă naţională". Potrivit Moscovei, aceasta "încalcă direct spiritul şi litera" dispoziţiilor acordului de la Minsk (2015) aprobate de o rezoluţie a ONU.
Legea, care urmează să intre în vigoare la jumătatea lui iulie, a fost votată la 25 aprilie de parlamentul de la Kiev şi a fost denunţată imediat de Rusia. Printre altele, ea majorează procentul folosirii limbii ucrainene în mass-media.
Reuniunea a fost solicitată "fără preaviz" de Rusia, a criticat ambasadorul francez la ONU, François Delattre, explicând de ce Franţa a cerut ca aceasta să nu aibă loc. Ea urmăreşte "să îl pună în dificultate pe preşedintele" Zelenski, a acuzat el, susţinut în special de Germania, Polonia şi Statele Unite.
"Nu există un conflict ruso-ucrainean", a replicat Vasili Nebenzia, afirmând că actuala criză din estul ucrainean este o problemă internă a Ucrainei. El a denunţat o "ucrainizare forţată" în estul ţării, unde trăieşte o minoritate rusofonă, atunci când legea va intra în vigoare. El a subliniat, de asemenea, că legea ignoră Constituţia Ucrainei.
Problema limbii este dureroasă în Ucraina, care a făcut parte din Imperiul Ţarist şi apoi din URSS, şi unde folosirea limbii ucrainene a fost supusă restricţiilor, iar în unele perioade chiar interdicţiei.
Dacă utilizarea limbii a progresat după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, şi mai mult din 2014 şi de la începutul crizei cu Rusia, această ţară cu aproape 45 de milioane de locuitori numără o importantă comunitate rusofonă concentrată în est şi în sud.