Kathimerini: Planul SUA şi rolul Greciei

de G.S.     HotNews.ro
Marţi, 13 noiembrie 2018, 7:54 Actualitate | Internaţional


Grecia
Foto: pixabay.com
Un organism de colaborare pentru securitatea în Mediterana de Est şi în Orientul Mijlociu, cu participarea SUA, se află deja în curs de constituire. Este posibil ca o astfel de structură să se bazeze pe formatele trilaterale de colaborare create în anii anteriori în zonă de către Grecia şi Cipru cu Israel, Iordania şi Egipt. Sectorul energiei reprezintă prin definiţie un aspect al securităţii, întrucât se leagă de eforturile mai generale ale americanilor de a promova diversificarea surselor energetice pentru Europa. Dacă acest proiect, de inspiraţie americană, are şanse să avanseze, se va vedea luna următoare, când sunt programate reuniunile trilaterale dintre Grecia, Cipru şi Iordania (la Nicosia, în data de 19 decembrie) şi cu Israelul (la Ierusalim, la data de 20 decembrie), scrie Kathimerini, citat de Rador.

Eforturile întreprinse în acest moment vizează adoptarea unei agende de întâlniri trilaterale centrate pe securitate, care interesează cu prioritate Washingtonul. Dacă pregătirile vor produce rezultate, SUA vor fi reprezentate de asistentul secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell, care de altfel este şi teoreticianul “statelor de frontieră din jurul Euroasiei (“frontier states”) în cadrul Departamentului de Stat. Dacă se va merge înainte cu un asemenea scenariu, este clar că planul ar putea ajunge direct la nivelul liderilor politici, întrucât în Grecia şi Israel funcţiile de prim-ministru şi de ministru de externe se suprapun.

Încă dinainte de realizarea acestor întâlniri, Atena va avea o imagine clară asupra intenţiilor americanilor întrucât la data de 13 decembrie se va desfăşura la Washington primul dialog strategic Grecia-SUA. Aceasta este o evoluţie deosebit de importantă întrucât este pentru prima data când Washingtonul şi Atena deschid o “umbrelă” instituţională deasupra chestiunilor care le leagă. În principal, este vorba de probleme de securitate şi, apoi, de probleme energetice.

Dimensiunea cea mai importantă pentru Grecia este cea strategică şi asta pentru că se doreşte o relaţie mai strânsă care i-ar putea oferi unele garanţii într-o serie de posibile evoluţii pe viitor. La rândul său, Washingtonul doreşte în mod clar o colaborare militară mai amplă şi mai strânsă, lucru care se realizează deja fără piedici.
Nu mai este un secret în cercul restrâns al celor care se ocupă de legătura tot mai strânsă dintre Grecia şi SUA, că Washingtonul are o preferinţă deosebită şi susţine puternic formatele trilaterale şi cvadrilaterale din Mediterana de Est şi din Balcani. Pentru Washington, aceste deschideri contribuie la stabilitatea regiunii, creând un complex de relaţii directe şi indirecte, chiar şi între state care nu au relaţii directe, cum sunt Israel şi Egipt.

Dorinţa SUA de a crea o nouă structură de securitate în regiune este legată de o serie de chestiuni care până în urmă cu câţiva ani nu erau o certe. În acest context trebuie subliniat climatul extrem de pozitiv în care a fost întâmpinat la Washington ministrul cipriot de externe, Nikos Christodoulides. El a avut întâlniri succesive cu omologul său Mike Pompeo, cu Wess Mitchell şi cu consilierul pentru securitate naţională, John Bolton. Americanii au arătat clar că nu mai percep Republica Cipru prin prisma relaţiilor lor cu Turcia şi nici ca parte a problemei cipriote. Ei percep Ciprul ca pe o ţară de importanţă nodală în Mediterana de Est. Lucru care, fără îndoială, are legătură şi cu planurile de securitate ale SUA. Fără îndoială, declaraţia de intenţie (statement of intent) semnată de Christodoulides cu Mitchell trimite la această idee. Cele două părţi nu ar fi putut semna un acord, întrucât Republica Cipru nu este membră NATO.

Ciprul – o ţară nodală

Potrivit unor informaţii, Christodoulides a primit mesajul că Washingtonul este convins că Ciprul poate reprezenta un foarte important nod pentru diversificarea surselor energetice pentru Europa. Având în vedere că până la sfârşitul acestei săptămâni, Exxon/Mobil va începe forajele în perimetrul 10 al Zonei Economice Exclusive a Republicii Cipru, susţinerea Washingtonului faţă de interesele companiilor americane ar trebui considerată ceva normal. Ceea ce urmează a se clarifica este dacă ridicarea embargoului impus de SUA vânzării de arme către Republica Cipru va evolua într-o direcţie pozitivă. Toată această dinamică evoluează în jurul a două chestiuni foarte concrete şi legate între ele într-o măsură semnificativă: reunificarea Ciprului şi exploatarea resurselor energetice din Mediterana de Est.

Este absolut clar că există presiuni puternice pentru deschiderea unui nou proces de negocieri cu scopul, desigur, găsirii unei soluţii care să permit exploatarea fără probleme a hidrocarburilor din platoul continental. Opţiunile retorice ale preşedintelui Recep Tayyip Erdogan cu privire la respingerea oricărui scenariu care lasă Ankara în afara jocului energetic din Mediterana de Est sunt edificatoare pentru o realitate diplomatică în evoluţie.

Simbolismul blocării perimetrelor 4 şi 5 ale Zonei Economice Exclusive pentru realizarea de prospecţiuni de către platforme turceşti este mult mai de substanţă decât pare. Chiar dacă nu este clar dacă platforma turcească Fatih poate avansa cu foraje de mare adâncime, este sigur că turcii sunt hotărâţi să investească pentru a reuşi. Observatori experimentaţi apreciază, pe baza acţiunilor de până acum ale Turciei, că respectiva capacitate tehnică ar putea fi obţinută de Ankaracel mai târziu până în 2021. Cu condiţia ca, desigur, criza economică spre care Turcia se îndreaptă în ritm accelerat să nu influenţeze capacitatea ei de a investi în sectoarele strategice pe care le consideră importante, adică dotări şi energie.

Dimensiunea militară şi navală

Dimensiunea militară este, pe bună dreptate, un aspect crucial al acestor planuri în perioada următoare. Atena şi Nicosia trec printr-o perioadă de colaborare foarte strânsă cu Israelul, după cum s-a văzut din ultimele exerciţii militare. Israelienii continua demersurile pentru crearea unui radar în estul Cretei, cu scopul extinderii capacităţilor lor în regiune. Iar colaborarea Greciei şi Israelului la nivel militar se preconizează că va fi întărită.

În paralel, programele comune de instruire a forţelor armate elene şi americane se înmulţesc vertiginos. Însă ceea ce dă cea mai mare greutate Greciei este dimensiunea navală al cărei rol a fost sporit, prin natura lucrurilor şi de solicitările NATO cu privire la o prezenţă crescută în Mediterana de Est. În ciuda faptul că Grecia stă bine la capitolul submarine, dar şi al ambarcaţiunilor rapide, cerinţele de fregate în toată zona Mediteranei de Est exercită o presiune importantă, întrucât fregatele de care dispune marina militară a Greciei sunt inferioare din punct de vedere tehnologic celor ale Turciei sau ale Egiptului, dar şi ale Israelului, care construieşte noi corvete.

















556 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Exxon vs Total si in Meditarana de Est? (Marţi, 13 noiembrie 2018, 8:11)

    demaGOGU [utilizator]

    ..vezi si disputa Ro-Bg ptr fasia platoul continental al Marii Negre, unde statul roman este agentul americanilor(Exxon) iar cel bulgar s-a livrat francezilor de la Total.

    elemente ptr o incercare de intelegere a deciziei Frantei de a se emancipa de hegemonul militar american.


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version