Anii de aur în care Partidul Muncitoresc (PT) a fost o referință internațională pentru stânga întregii Americi Latine par acum îngropați sub victoria candidatului opus principiilor sale: Jair Bolsonaro. Gruparea fostului președinte Lula da Silva, o superputere politică în ultimele trei decenii, nu numai că a văzut înfrângerea candidatului său, Fernando Haddad, acum în runda a două. Pe 7 octombrie prezența sa în Congres a fost redusă la 56 de deputați, o umbră a puterii de odinioară, deși PT rămâne partidul cu cei mai mulți deputați, scrie El Pais.
Este sfârșitul aventurii sale în ramură executivă, unde a debarcat în 2002, și a supremației copleșitoare în legislatura. Rolul partidului ca lider de necontestat al stângii braziliene este amenințat pentru prima dată în decenii.
Nu este nimic mai simbolic decât exemplul lui Ciro Gomes, candidatul de centru-stânga al Partidului Laburist Democrat (PDL), care a fost învins în prima rundă, dar care a fost al treilea în distribuirea voturilor. Haddad conta pe sprijinul său aproape inevitabil (Gomes era ministrul lui Lula) dar ceea ce a primit a fost altceva. Un "sprijin critic" rece, literalmente o distanțare pentru unii, o încercare clară a lui Gomes de a se poziționa ca lider al opoziției față de guvernul Bolsonaro. Gomes însuși a confirmat-o cu puțin timp înainte de vot: nu intenționa să sprijine PT în opoziție. "Stânga braziliană va trece printr-o dispută la nivel de conducere", spune Vitor Marchetti, profesor de Științe Politice la Universitatea Federală ABC.
Cealaltă forță în competiție pentru conducerea opoziției este Partidul Socialism și Libertate (PSOL), un bastion al disidenților din PT, dar care apără propuneri la fel de progresive precum căsătoria între persoane de același sex. Acum, acest frate mai mic al partidului lui Lula a obținut 10 deputați federali, de două ori mai mulți decât acum patru ani. "PSOL este destul de mic, însă rezultatul său arată că există porțiuni de electorat pe care ei le ocupă și care înainte erau ale PT", continuă Marchetti.
Nimeni nu se îndoiește de greutatea pe care încă o mai are PT, care rămâne cel mai mare partid de stânga din Brazilia. Ceea ce rămâne de văzut este cum va ieși din asta. Liderul său principal, Lula da Silva, este închis pentru corupție și nimic nu indică faptul că va fi eliberat în curând. Înlocuitorul sau, Fernando Haddad, nu a fost niciodată unul dintre baronii partidului și are o influență mică în rândul fidelilor partidului. Puțini cred că se poate menține, fără forța președinției, ca lider al opoziției la scară națională.
Cei ce par destinați să umple golul lăsat de Haddad, după înfrângerea lui, și de Lula după încarcerarea lui, sunt politicienii regionali din Nord-Est, cea mai săracă enclavă în Brazilia, acolo unde sunt realizate întotdeauna cele mai bune rezultate în alegeri. De acolo, de exemplu, vine fostul guvernator al Bahia, Jaques Wagner, cel ce pare a fi unul dintre politicienii cu cea mai mare putere în partid începând de astăzi. „Nu văd dificultăți în reorganizarea PT, avem 56 de deputați“, a spus Wagner în această săptămână, la o conferință de presă. "Dintre toate partidele lovite (de către valul antipolitic din Brazilia), PT a reușit să se mențină", a spus el.
Wagner a fost ales în Senat și se știe că a avut neînțelegeri cu Lula în trecut. El a fost, de exemplu, una dintre puținele voci care au susținut că PT nu ar trebui să prezinte un candidat la aceste alegeri ci să-l sprijine pe Gomes. Înfrângerea lui Haddad îi dă dreptate, în ochii multora din partid.
1
7
