Wall Street Journal: Rusia poartă un război religios contra Ucrainei

de G.S.     HotNews.ro
Marţi, 2 octombrie 2018, 9:45 Actualitate | Internaţional


Biserica din Ucraina
Foto: pixabay.com
Asaltul Rusiei împotriva Ucrainei s-a desfășurat de-a lungul unor linii militare, economice și diplomatice. Dar Moscova lui Vladimir Putin poartă de asemenea și un război mai puțin sesizat - împotriva suveranității religioase a Ucrainei, scrie Wall Street Journal, citat de Rador. Articolul este semnat de Michael Khodarkovsky, istoric american de origine rusă, profesor la Universitatea Loyola din Chicago. 

Pentru a înțelege situația, trebuie privit la structura creștinătății ortodoxe orientale. Întreaga biserică e formată din 14 biserici autocefale, care se autoguvernează. Identitățile religioase și naționale ajung adesea să se suprapună, cum este în cazul bisericilor ortodoxe ale Rusiei, României, Bulgariei și Georgiei. Fiecare biserică națională se află sub autoritatea unui anume patriarhat, iar patriarhul ecumenic de la Constantinopol [Istanbul - n.trad.] este considerat primul dintre egali.

În ultimele secole credincioșii ucraineni au aparținut de Biserica Ortodoxă Rusă. Cu scurt timp înainte de decesul URSS în 1991, un consiliu de episcopi din Ucraina a proclamat independența bisericii de Rusia. În anii '90, noul șef al Bisericii Ortodoxe Ucrainene - Filaret, episcopul metropolitan de Kiev - a fost supus la presiuni de către biserica Rusiei și șefi ai structurilor de forță pentru a demisiona. A refuzat s-o facă. În 1997 patriarhul Rusiei l-a excomunicat, iar pe adepții lui i-a declarat schismatici

Estimativ, 12.300 de parohii din Ucraina continuă să se supună Moscovei și aparțin de o entitate cunoscută drept „Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhatului de la Moscova”. Între timp, vreo 5.100 de parohii au trecut sub autoritatea „Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhatului de la Kiev”, condusă de Filaret.
Patriarhul Filaret încearcă să obțină recunoașterea Bisericii Ortodoxe Ucrainene drept autonomă și independentă, și este pe punctul de a o avea. Arbitrul cu ultimul cuvânt de spus în această chestiune este Patriarhul Ecumenic Bartolomeu de Constantinopol. Pe 23 septembrie el și-a confirmat intenția de a da un „tomos”, adică un decret ce va conferi independență bisericii locale din Ucraina.


Legăturile dintre Kremlin și Patriarhatul de la Moscova sunt la fel de vechi ca Rusia însăși. De-a lungul istoriei, Biserica Ortodoxă Rusă a fost servilă față de stat și un susținător de nezdruncinat al autocrației. Începând cu sfârșitul secolului 15, biserica a asigurat conducătorilor de la Moscova și o teologie politică a unui „manifest destiny” [concept din SUA secolului 19; credința că poporul propriu are un destin măreț, superior; justifică și expansiunea teritorială - n.trad.], proclamând Moscova drept Al Doilea Ierusalim și A Treia Roma (Constantinopol fiind a doua).
Apariția unui stat sovietic ateu în 1922 a dat o lovitură gravă bisericii. Statul a confiscat aproape toate proprietățile ecleziastice. A distrus numeroase biserici, iar pe altele le-a convertit în depozite. Turlele suficient de înalte de biserică au devenit stații de bruiaj pentru a împiedica Vocea Americii și BBC-ul să ajungă la cetățenii sovietici. Puține seminarii au supraviețuit. Iar acelea instruiau doar un număr mic de preoți. KGB-ul s-a infiltrat în rândurile clerului, pentru a obține informații despre el și pentru a promova interesele sovietice în străinătate.
În cursul efemerului experiment democratic al Rusiei din anii '90, biserica și-a revenit după decenii de reprimare. Însă sub dl Putin, statul a cooptat și și-a aservit rapid biserica. Kremlinul s-a bazat pe Biserica Ortodoxă în calitate de principală forță unificatoare din țară și îi asigură un generos sprijin financiar. În schimb, biserica e principalul promotor al conceptului de „Lume Rusească”, care prezintă Kremlinul drept apărător al rușilor din afara granițelor Rusiei. Patriarhul Kirill a calificat epoca lui Putin drept „un miracol al lui Dumnezeu”.
Perspectiva autocefaliei Ucrainei înseamnă pierderea a milioane de dolari în proprietăți și a mii de preoți din Ucraina. Ar priva Moscova de puterea pe care o exercită asupra câtorva milioane de ucraineni. Dar cel mai important: ar da o lovitură gravă ambiției Moscovei de a fi liderul creștinătății ortodoxe.
Moscova a pus presiune pe patriarhul Bartolomeu, folosindu-se de metode detestabile. Un grup de hacker-i având legături cu Kremlinul, inculpat recent în SUA, a furat mii de e-mail-uri de la consilierii lui Bartolomeu. Fără rezultatul scontat: patriarhul nu folosește e-mail-ul, iar de la consilierii lui nu s-a obținut nimic compromițător.
Pe 31 august patriarhul Kirill a făcut o vizită de urgență la Istanbul pentru a-l convinge pe Bartolomeu să nu dea un tomos. Cei doi nu se înțeleg. Dacă patriarhul Kirill vede valorile occidentale ca fiind în antiteză cu ortodoxia rusă, patriarhul Bartolomeu susține legături mai strânse cu bisericile occidentale, inclusiv cu Vaticanul.
Kirill a argumentat că Moscova i-a condus pe ortodocșii ucraineni vreme de 300 de ani, însă asemenea argumente au sunat lipsite de conținut în sălile reședinței lui Bartolomeu din Istanbul. Pentru Bartolomeu și alți patriarhi, istoria e limpede: patriarhii de Constantinopol nu au aprobat niciodată în mod formal pretențiile Rusiei asupra bisericii ucrainene. Kirill s-a întors la Moscova cu mâna goală.
Moscova a apelat atunci la intimidarea tradițională, proferând amenințări voalate și denunțându-l pe Bartolomeu drept agent al SUA și al Vaticanului. Când amenințările au eșuat, pe 14 septembrie, biserica rusă a publicat un comunicat formal prin care condamnă intenția lui Bartolomeu de a conferi autocefalie Ucrainei. Drept semn al unei rupturi definitive, Moscova a anunțat totodată și că va înceta să mai includă numele lui Bartolomeu în rugăciuni.
Obiectivul geopolitic al dlui Putin de a transforma Ucraina într-un stat-satelit i-a inspirat în schimb Ucrainei un sentiment reînnoit al identității ei naționale. Imperialismul spiritual al Rusiei a diminuat totodată și prestanța Bisericii Ortodoxe Ruse. Aceste politici expansioniste, sfinte și lumești, duc Rusia într-o izolare și mai mare.
Articol de Michael Khodarkovsky (istoric american de origine rusă, profesor la Universitatea Loyola din Chicago)

















1466 vizualizari

  • +3 (7 voturi)    
    Acelasi popor (Marţi, 2 octombrie 2018, 11:12)

    Robert M [utilizator]

    Se cearta oltenii cu muscelenii iar spectatorii neavizati au impresia ca sunt doua popoare diferite.


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version