Uniunea Europeană, dezacord pe tema migrației / Cum câștigă teren Sebastian Kurz

de Ionut Baias     HotNews.ro
Miercuri, 4 iulie 2018, 0:18 Actualitate | Internaţional


Sebastian Kurz
Foto: Facebook - Sebastian Kurz
Acordul dintre patenerii de coaliţie ai doamnei Merkel ar putea slăbi zona Schengen a UE, scrie Financial Times. Guvernul austriac a arătat marţi că este "gata să ia măsuri pentru a proteja" frontierele sale după restricţiile la intrarea migranţilor anunţate de vecinul său german, scrie Le Soir. Este un subiect pe care Sebastian Kurz îl stăpâneşte foarte bine: migranţii. Şi cancelarul austriac, în vârstă de 31 de ani, intenţionează să facă din asta prioritatea mandatului său în fruntea preşedinţiei rotative a Uniunii Europene (UE), care a început duminică, 1 iulie, scrie France 24.


Financial Times: Austria a ameninţat să ia măsuri de protejare a frontierei sale sudice, dacă acordul dintre partidele din coaliţia de guvernământ din Germania va intra în vigoare, într-un indiciu că acordul ar putea şubrezi zona Schengen fără paşapoarte a UE.

Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a Angelei Merkel şi formaţiunea bavareză înfrăţită cu aceasta, CSU, au convenit un acord în ultimele ore ale zilei de luni, pentru reglementarea disputei privind politica migraţiei care la un moment dat risca să distrugă alianţa lor care durează de 70 de ani şi să ducă la prăbuşirea guvernului de coaliţie, la mai puţin de patru luni de la începutul mandatului.

Acordul face apel la crearea unor centre de tranzit la frontiera germano-austriacă pentru azilanţii care au fost deja înregistraţi în alte ţări UE. Apoi aceştia ar putea fi trimişi direct de acolo în ţările care răspund de ei.

Dar reacţia austriacă de marţi arată că ideea s-ar putea dovedi greu de acceptat pentru unii din partenerii Germaniei din UE. De asemenea, evidenţiază cât de litigioasă a devenit întreaga problemă a migraţiei pentru statele membre UE.

Guvernul austriac a spus că Germania pare a luat "măsuri naţionale" pentru a combate fluxul migrator. "Dacă acest acord devine poziţia guvernului german, noi vom fi determinaţi să luăm măsuri pentru a împiedica dezavantajele pentru Austria şi populaţia sa", se arată în declaraţia comună a cancelarului austriac Sebastian Kurz şi a celor doi lideri de extrema dreaptă din cabinetul lui.

Aceasta crează perspectiva ca Viena să restricţioneze accesul migranţilor care pătrund în ţară prin pasul Brenner de la graniţa dintre Austria şi Italia. Austria a avertizat în repetate rânduri că va răspunde la paritate oricăror măsuri unilaterale germane la propriile sale frontiere, precum cele comune cu Slovenia şi Italia. În declaraţie se arată că Viena urmăreşte să obţină de la Berlin o "clarificare rapidă a poziţiei germane".

Disputa dintre CDU şi CSU a izbucnit luna trecută, când dl Seehofer a propus ca poliţia de frontieră germană să primească prerogative care să îi permită să refuze intrarea refugiaţilor care sunt deja înregistraţi în alte ţări din UE.

Dna Merkel a respins propunerea, spunând că astfel de măsuri unilaterale ar creea un efect domino, alte ţări închizând la rândul lor frontierele drept răspuns. Reacţia Austriei la acord arată că ea ştia ce vorbeşte.

În timpul întrunirii furtunoase a executivului partidului CSU, care a durat până noaptea târziu în ziua de duminică, dl Seehofer a ameninţat să demisioneze din cauza acestei politici. Dar a spus luni că acest acord i-ar permite să rămână în guvern.

Acordul arată că Germania va face înţelegeri cu alte ţări, care ar permite trimiterea înapoi în acestea a refugiaţilor care au fost iniţial înregistraţi acolo. Dar a mai spus şi că în cazurile în care ţările refuză să încheie astfel de acorduri, poliţia germană le va retrimite oricum refugiaţii anterior înregistraţi acolo, "pe baza unui acord cu Austria".
Social-democraţii, de centru-stânga, din Germania, care fac şi ei parte din guvernul de coaliţie al dnei Merkel, au spus că au nevoie să analizeze compromisul referitor la azil, înainte de a-l accepta.

Dar unele personalităţi din SPD au criticat acordul. "După săptămâni de dispute, cu ultimatumuri, ameninţări, înjurături, demisii, retrageri de demisii, conservatorii au depus în sfârşit un ou", a postat pe Twitter Ralf Stegner, adjunctul liderului SPD. "Ce va ecloza? Ce se vrea să se facă din acesta? Vom urmări cu mare atenţie".
Totuşi este improbabil ca SPD, care trenează în sondaje, să respingă acordul. Un astfel de demers ar declanşa o nouă criză şi ar duce probabil la noi alegeri, pe care partidul vrea să le evite cu orice preţ.

Disputa dintre dna Merkel şi dl Seehofer îşi are rădăcinile în decizia cancelarului de a menţine deschise graniţele Germaniei, la apogeul crizei refugiaţilor din 2015, măsură împotriva căreia dl Seehofer s-a pronunţat pe atunci şi despre care a insistat în continuare că a fost o greşeală gravă.

Problema a devenit din nou urgentă înaintea alegerilor din landul Bavaria care vor avea loc în octombrie şi la care Alternativa pentru Germania de dreapta ar putea priva CSU de majoritatea absolută.

LE SOIR: Migraţie: după acordul din Germania, Austria se declară gata să-şi "protejeze" frontierele

Guvernul austriac a arătat marţi că este "gata să ia măsuri pentru a proteja" frontierele sale după restricţiile la intrarea migranţilor anunţate de vecinul său german în cadrul acordului pentru rezolvarea crizei guvernamentale de la Berlin.

Printre propunerile făcute de cancelarul german, Angela Merkel, ministrului său de interne rebel, Horst Seehofer, figurează proiectul de a-i respinge spre Austria pe solicitanţii de azil care vin în Germania şi care nu pot fi retrimişi spre ţara lor de intrare în UE.

Dacă acordul la care s-a ajuns luni seara este validat de guvernul german, "vom fi obligaţi să luăm măsuri pentru a evita dezavantaje pentru Austria şi populaţia ei", explică guvernul austriac într-un comunicat. El se declară "gata să ia măsuri pentru a proteja frontierele noastre de sud în special", cele cu Italia şi Slovenia.


FRANCE 24: Uniunea Europeană: imigraţia în centrul agendei preşedinţiei rotative a Austriei

Ajuns la putere în urmă cu şase luni, cancelarul austriac Sebastian Kurz, aliat al extremei drepte, nu spera atât: ţara lui preia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene în momentul în care problema migranţilor divizează ţările membre

Este un subiect pe care Sebastian Kurz îl stăpâneşte foarte bine: migranţii. Şi cancelarul austriac, în vârstă de 31 de ani, intenţionează să facă din asta prioritatea mandatului său în fruntea preşedinţiei rotative a Uniunii Europene (UE), care a început duminică, 1 iulie.

Timingul pare perfect pentru liderul conservator aliat al extremei drepte (FPÖ), care vrea să profite de înăsprirea din partea guvernelor europene în ce priveşte primirea solicitanţilor de azil pentru a arbitra în politica migratorie europeană. Dacă cancelarul austriac divizează, "este în acord cu timpurile", explică pentru AFP Patrick Moreau, cercetător la Centrul naţional francez pentru cercetare ştiinţifică (CNRS) şi specialist în Austria.

Artizan al închiderii rutei Balcanilor

Sebastian Kurz se laudă că este unuil din principalii artizani ai închiderii "Rutei Balcanilor" în 2016, pe când era ministru al afacerilor externe. El şi-a construit ascensiunea şi şi-a cimentat alianţa cu FPÖ pe promisiunea unui politici migratorii fără concesii.

"Critica lui referitoare la decizia Angelei Merkel de a deschide temporar frontierele în 2015 este împărtăşită de din ce în ce mai mulţi", la fel ca şi "eurofilia lui critică": Sebastian Kurz îşi subliniază ataşamentul la UE, cu condiţia ca ea să acorde mai multă suveranitate statelor. O viziune conformă celei a FPÖ şi a extremelor drepte europene care şi-au amânat, în majoritate, intenţia de ieşire din Uniune.

"Fie în calitate de manager al unei crize a refugiaţilor, de purtător al speranţelor dreptei sau de fin tactician, preşedinţia austriacă a UE îi oferă cancelarului posibilitatea să iasă în faţă", subliniază ziarul centrist austriac Kurier.

Pentru Austria şi cele 8,7 milioane de locuitori, climatul politic este la antipozi faţă de cel care domina în 2000, când dreapta conservatoare a ÖVP se aliase, pentru prima dată, cu extrema dreaptă a lui Jörg Haider. Coaliţia fusese ţinta unei dezaprobări internaţionale şi UE menţinuse timp de mai multe luni sancţiuni contra Vienei. După 18 ani, într-un context în care drepturile identitare au vântul din pupa, "Kurz este o figură recunoscută pe scena internaţională şi austriecii sunt mândri de asta", analizează Patrick Moreau.

"Rock star"

Noul ambasador american la Berlin l-a numit pe cancelar "rock star", în vreme ce fronda din partidul bavarez CSU, care cere Angelei Merkel o politică de azil mai puţin generoasă, îşi afişează "comunitatea de spirit" cu Viena.

Când partidul de extrema dreaptă a vicecancelarului Heinz Christian Strache a fost confruntată, din primele zile ale noului executiv, cu o serie de dezvăluiri deranjante privind cultura neonazistă din cercurile apropiate de FPÖ, nu s-a simţit nicio indignare din partea cancelariei.

Profilul neted al lui Sebastian Kurz, ponderaţia lui în orice împrejurare, alimentează "oportunismul" în detrimentul valorilor. Ca atunci când se duce la Budapesta a doua zi după adoptarea de către Parlamenutul ungar a unei legi foarte controversate care sancţionează ajutorul dat migranţilor de către ONG-uri. În faţa liderului naţional-conservator Viktor Orban, nu va sufla niciun cuvant despre asta, preferând să-şi afişeze ambiţia de "constructor de poduri" cu ţările Europei Centrale.























1497 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Miuta (Miercuri, 4 iulie 2018, 6:26)

    redy [utilizator]

    Deci Germania paseaza problemea Austriei ,austrieici o paseaza Italiei si am ajuns de unde am plecat.

    Deci nu sa facut de fapt nimic.


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version