Se așteaptă ca anul care vine să fie pentru politica internațională un an de schimbări și de noi speranțe. Acest lucru are pentru diferite țări motive diferite. Într-o serie de țări europene vor avea loc alegeri pentru șeful statului. Și americanii se vor duce la secțiile de votare, dar pentru ei acestea vor fi alegeri pentru Congres, de rezultatul cărora ar putea să depindă totuși, în mare măsură, și viitorul președintelui SUA, Donald Trump., potrivit Ria Novosti, citata de Rador.
RIA NOVOSTI: Evenimentele asteptate ale politicii internationale in anul 2018
Se asteapta ca anul care vine sa fie pentru politica internationala un an de schimbari si de noi sperante. Acest lucru are pentru diferite tari motive diferite. Intr-o serie de tari europene vor avea loc alegeri pentru seful statului. Si americanii se vor duce la sectiile de votare, dar pentru ei acestea vor fi alegeri pentru Congres, de rezultatul carora ar putea sa depinda totusi, in mare masura, si viitorul presedintelui SUA, Donald Trump.
Fara exagerare, Cuba asteapta un eveniment epocal. Va pleca de la putere familia care a condus Insula Libertatii aproape 60 de ani - din 1959, liderul cubanez a fost Fidel Castro, caruia i-a urmat apoi fratele sau, Raul. Iata ca acum si acesta isi va da demisia.
Anul care vine va fi un an foarte important si pentru Orientul Mijlociu. Dupa victoria asupra gruparii teroriste "Statul Islamic" (interzisa in Federatia Rusa), in Siria vine vremea reglementarii politice. Dupa cum se pare, tocmai in 2018 va deveni clar daca va putea fi demarat adevaratul proces de pace in aceasta tara cuprinsa de razboi vreme de cativa ani.
Si in legatura cu Ucraina exista sperante. Se discuta intens problema introducerii in aceasta tara de militari ONU pentru mentinerea pacii. Nu este exclus ca acest lucru sa contribuie la asigurarea cat mai eficienta a delimitarii partilor implicate in conflict si, ca urmare, va contribui la realizarea pachetului politic al acordurilor de la Minsk.
Agentia rusa RIA-Novosti propune propriul punct de vedere in ceea ce priveste aceste si alte principale evenimente de politica externa ale anului viitor.
Alegeri 2018: nu doar in Rusia
In anul care vine cetatenii dintr-o serie de state isi vor alege noii conducatori ai tarilor lor. Alegeri prezidentiale se vor desfasura, intre altele, in Finlanda. Aici se asteapta ca totul sa decurga fara surprize: expertii apreciaza ca cel mai posibil castigator este actualul sef al statului, Sauli Niinisto. Asa ca in ansamblul legaturilor pozitive dintre Rusia si Finlanda, este putin probabil sa se schimbe ceva dupa alegeri. Niinisto se pronunta mai cu seama pentru pastrarea statu-quo-ului in problema conlucrarii tarii cu NATO. Cea mai mare parte a populatiei finlandeze, potrivit sondajelor de opinie, se pronunta impotriva intrarii tarii in Alianta Nord-Atlantica.
In 2018 se va alege seful statului si intr-o alta tara membra a Uniunii Europene - este vorba de Ungaria. Peste 40% dintre alegatori vor vota pentru partidul aflat la putere, Fidesz. Sprijinul pentru blocul politic Jobbik, care-i urmeaza Fidesz-ului, este de doua ori mai mic. Ambele partide au pornit batalia pentru alegatorii care locuiesc in afara granitelor Ungariei, mai ales in Ucraina si Romania. O tema predominanta in cursul campaniei electorale o constituie problema migratiei. Atat Fidesz, cat si Jobbik, nu sprijina sanctiunile impuse de Uniunea Europeana Rusiei. In cazul victoriei partidului Fidesz, actualul prim-ministru ungar Viktor Orban va conduce parlamentul tarii deja pentru a treia oara.
Anul viitor si in Georgia va fi ales un nou presedinte. Este foarte clar faptul ca aceste alegeri vor fi ultimele in care cetatenii tarii vor vota pentru liderul georgian in mod direct. Anul acesta in luna octombrie, parlamentul a adoptat niste amendamente la Constitutie, potrivit carora presedintele va fi ales de un numar de 300 de membri numiti ai Colegiului electoral. Modificarile trebuie sa intre in vigoare in 2024. Deocamdata nu este nimic clar in ceea ce priveste lista candidatilor pentru postul de presedinte al tarii, de aceea inca nu este posibil de estimat calea pe care va merge Georgia dupa 2018. Si-a exprimat deja dorinta de a candida fostul presedinte al parlamentului, Nino Burdjanadze. Va merge probabil la alegeri si presedintele in exercitiu al tarii, Gheorghi Margvelasvili.
Intre razboi si pace
Asteptarile legate de Asia de Nord-Est sunt mult mai alarmate. In vreme ce SUA si R.P.D.Coreeana au ajuns, in provocarile reciproce, pana la amenintari cu caracter militar, comunitatea mondiala isi pune intrebarea daca va fi sau nu razboi in Peninsula Coreeana. Si avem de ce sa ne temem: nici Kim Jong-un, nici Trump nu se remarca prin predictibilitate.
Phenianul, de exemplu, afirma ca R.P.D.Coreeana nu cauta sa lupte, dar nici nu va evita sa faca asta. "Razboiul in sine este deja o realitate stabilita, problema tine doar de timp" - au aratat surse din MAE nord-coreean.
Washingtonul dovedeste si el in permanenta ca se pricepe sa faca declaratii belicoase. "Suntem pe deplin pregatiti pentru a doua varianta (recurgerea la forta militara), dar nu este varianta de preferat. Dar daca vom opta pentru acest lucru, va fi o varianta distrugatoare" - afirma anterior Trump. Tinand cont de incingerea patimilor, situatia se poate transforma usor in confruntare militara. Intrebarea este cine va folosi singur armamentul nuclear, SUA sau Coreea de Nord?! Moscova este de parere ca in acest conflict trebuie sa cedeze cel care este mai intelept. Ramane de stabilit cine.
Deocamdata insa nici un analist nu se incumeta sa prezica deznodamantul evenimentelor, insa toti sunt de parere ca niste actiuni militare de anvergura pot avea consecinte catastrofale pentru intreaga regiune. Se pare insa ca pozitia Statelor Unite incepe sa se schimbe. In orice caz, secretarul de stat Rex Tillerson a declarat ca SUA sunt gata sa poarte convorbiri cu Coreea de Nord in ceea ce priveste problema nucleara fara niste conditii preliminare. Tillerson a remarcat, totodata, ca "important este ca eforturile diplomatice sa fie sustinute de niste alternative militare demne de incredere".
Un vot de incredere pentru Trump
Alegerile primare din noiembrie 2018 pentru Congresul SUA vor stabili, potrivit traditiei, nu numai agenda politica interna a tarii pentru urmatorii cativa ani, dar vor avea si o mare importanta pentru legaturile internationale.
Sunt puse in joc toate cele 435 de locuri in Camera Reprezentantilor, 33 din cele 100 de locuri in Senat, precum si cele posturile de guvernator in majoritatea statelor. Din 2014 republicanii detin majoritatea in ambele camere, totusi viitoarea campanile promite sa fie "elefanti" o mare provocare.
Dupa sirurile de scandaluri - de la asa-numita "implicare ruseasca" in alegerile prezidentiale pana la discutiile in jurul Obamacare, reformei fiscale, a acuzatiilor de hartuire sexuala si a divergentelor din interiorul partidului, pozitiile republicanilor intr-o serie de state cheie au slabit puternic, mai ales in ceea ce priveste prognoza referitoare la alegerile pentru Camera Reprezentantilor. Dupa cum remarca analistii, apropiatele alegeri va constitui un original vot de incredere pentru Trump si pentru initiativele acestuia de politica externa.
Trump insusi, in ultimele saptamani ale anului care se incheie incearca sa faca totul pentru ca sponsorii partidului - pe fondul caderii istorice a rating-ului sau -, sa nu le intoarca republicanilor spatele: se pare ca reforma fiscala va fi aprobata. Presedintele si-a tinut si o alta promisiune extrem de importanta: a aprobat mutarea Ambasadei SUA la Ierusalim.
De la bombardamente la convorbiri
Anul care se incheie a fost unul de cotitura pentru lupta impotriva terorismului in Irak si Siria. Cu doi ani in urma, cand Fortele Aerospatiale ale Rusiei au inceput sa actioneze pe teritoriul sirian, teroristii tineau sub control o mare parte a tarii. De atunci situatia s-a schimbat radical - dupa cum declarase, in toamna, ministru, rus al apararii Serghei Soigu, in mainile teroristilor ramane mai putin de 5% din teritoriul Republicii Arabe Siriene.
Si exista toate motivele sa se considere ca anul care vine lupta impotriva teroristilor din Siria va lua sfarsit. Rusia chiar si-a declarat intentia de a reduce o parte a gruparii sale militare din aceasta tara.
In acest sens devine tot mai de actualitate reglementarea politica care probabil se va incerca sa fie activizata in 2018. Principala platforma a reglementarii politice va ramane Geneva, unde se duc convorbirile inter-siriene sub egida ONU. Deocamdata ele nu au condus la rezultate palpabile din cauza incercarilor unor grupari de opozitie de a pune conditii preliminare pentru reglementarea politica, conditii intentionat neacceptabile pentru Damasc - intre altele, despre demisia presedintelui Bashar Assad.
Unul dintre cei mai importanti pasi in directia reglementarii politice il va constitui Congresul dialogului national din Siria, a carui desfasurare a fost anuntata in decembrie. Se asteapta ca actiunea sa se desfasoare la Soci, in intervalul 29-30 ianuarie, iar intalnirea speciala pregatitoare va avea loc tot la Soci, in 19-20 ianuarie.
ONU in Donbass
Unul dintre evenimentele importante asteptate in 2018 il constituie introducerea misiunii inarmate de mentinere a pacii ONU in estul Ucrainei. Cel care a venit cu aceasta initiativa a fost presedintele Rusiei, Vladimir Putin. Potrivit afirmatiilor liderului de la Kremlin, militarii ONU pentru mentinerea pacii ar putea fi amplasati la linia de demarcatie a fortelor din Donbass pentru protectia observatorilor OSCE.
Ministrul de externe al Ucrainei, Pavel Klimkin, a comunicat faptul ca Kievul, Washingtonul, Berlinul si Parisul practic au elaborate deja un proiect de rezolutie ONU referitor la "castile albastre". Cu toate acestea pozitiile partilor in ceea ce priveste acest document sunt foarte diferite.
Indoieli are si OSCE, ai carei observatori se presupune ca vor fi protejati. "Exista parerea (in OSCE n. RIA Novosti) ca observatorii in actuala lor forma - fara arme, cu haine civile - vor fi mai in siguranta decat in cazul in care langa de ei va fi pus un om inarmat" a declarat, pentru RIA Novosti, Andrei Kelin, director al Departamentului pentru colaborare general-europeana al Ministerului rus de Externe. Cu toate acestea, solutionarea problemei referitoare la militarii ONU pentru mentinerea pacii in Donbass ar putea fi un succes important pe calea reglementarii conflictului din estul Ucrainei si a trecerii de la faza militara la cea politica.
Sfarsitul epocii lui Castro
In februarie 2018 se va incheia procesul (care a durat sase luni) al alegerilor pentru organele puterii populare din Cuba. Se pare ca evenimentul nu este dintre cele de senzatie. Problema este insa ca in urma acestui proces trebuie sa ia sfarsit perioada, de mai mult de o jumatate de veac, in care Insula Libertatii a fost condusa de reprezentantii familiei Castro - mai intai Fidel, apoi fratele lui, Raul.
Raul Castro insusi, care a ocupat posturile de presedinte al Consiliului de Ministri, de sef al Consiliului de Stat si de prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, declara ca nu are de gand sa-si depuna candidatura. Iar acum lumea intreaga este ingrijorata de cine va veni sa inlocuiasca ilustra familie de revolutionari.
Potrivit aprecierilor expertilor, candidatul cel mai posibil pentru postul de nou lider al Cubei este primul adjunct al presedintelui Consiliului de Stat, Miguel Dias-Canel, de 57 de ani. Desi acest om nu apartine "vechii garzi" a Biroului Politic cubanez, predispozitia sa putin probabil ca poate fi calificata liberala. Intre altele, el a facut in repetate randuri declaratii extrem de dure la adresa Washingtonului.
Teoretic, lui Dias-Canel i-ar putea face concurenta reprezentantii puternic divizatei opozitii. Cea mai mare parte a opozitiei considera ca participarea la alegeri nu va oferi nimic. Prin urmare, cursul politic al Cubei in anii care vin va ramane, probabil, socialist.
Fuga pe loc in directia anularii sanctiunilor
Au trecut deja ceva mai putin de patru ani din momentul introducerii sanctiunilor UE fata de Rusia. Si practic tot de atunci in interiorul Uniunii Europene apar, din vreme in vreme, discutii referitoare la anularea sanctiunilor, macar partial. Probabil ca despre acest lucru se va vorbi si in 2018.
Impotriva sanctiunilor anti-rusesti se pronunta in mod regulat politicieni importanti si reprezentanti ai conducerii unor tari ca Austria, Ungaria, Grecia, Spania, Italia, Cipru. Despre nocivitatea masurilor restrictive vorbesc cercurile de afaceri ai "greilor" Europei - Germania si Franta. Deocamdata insa lucrurile raman numai la stadiu de vorbe. In fapt, toate statele membre UE voteaza pana acum pentru prelungirea sanctiunilor - chipurile, pentru a nu incalca principiul solidaritatii din cadrul Uniunii Europene. Iar in perspectiva apropiata, probabil ca nu se intrevad "razmerite".
Insa randurile adversarilor sanctiunilor cresc totusi treptat. Si la Moscova se spera ca structurile UE vor inceta sa actioneze la indicatia grupului restrans, dar extrem de agresiv de rusofobi. Rusia insa isi declara dorinta de a dezvolta colaborarea cu UE in ritmul la care sunt dispusi partenerii europeni.
Republica Moldova: Referendum sub semnul indoielii
Conformandu-se modei referendumurilor, moda pe care a lansat-o anul care se incheie, este posibil ca in 2018 si Republica Moldova sa-si organizeze propriul plebiscit. Presedintele tarii, Igor Dodon, vrea sa puna in dezbaterea populara, in ciuda guvernului si parlamentului de orientare pro-occidentala, problema interdictiei, la nivel legislativ, a ideii unirii cu Romania.
Se preconizeaza ca referendumul sa aiba un caracter consultativ. Trebuie spus faptul ca perspectivele organizarii referendumului sunt destul de indoielnice. Problema este ca cea mai mare parte a locuitorilor Republicii Moldova nu este pentru unirea cu Romania. In cursul sondajului efectuat in luna noiembrie, 62,8% dintre respondenti s-au pronuntat impotriva asa-numitei "unija" (in limba rusa inseamna "uniune, unire" n. trad.), "pentru" pronuntandu-se numai 22,2% dintre intervievati. Intelegand acest lucru, putin probabil ca guvernul si parlamentul sa-i permita lui Dodon sa organizeze un plebiscit - acest lucru ar fi o mare lovitura data imaginii pro-occidentalilor, ceea ce in Republica Moldova este de multe ori sinonim cu termenul de "forte pro-romanesti".
Totusi, in cazul realizarii acestei idei, rezultatul referendumului va fi evident. Una dintre consecintele acestuia o poate constitui faptul ca Transnistria va pierde atuul deloc de neglijat in convorbirile cu Republica Moldova. Potentiala intrare in componenta Romaniei este calificata de autoritatile de la Tiraspol ca fiind unul dintre principalele argument impotriva unirii cu Moldova: acest lucru nu este deloc pe placul majoritatii transnistrenilor rusofobi. Referendumul, daca va avea loc, va putea indeparta aceste temeri.
Reforma invatamantului in Ucraina
In anul 2018, in Ucraina trebuie sa inceapa sa actioneze asa-numitele articole referitoare la limbi din noua Lege a invatamantului, document care a generat o dura reactie negativa in Rusia si intr-o serie de alte tari europene.
Acest document reduce considerabil posibilitatea desfasurarii invatamantului in limbile minoritatilor nationale.Se preconizeaza ca legea sa intre in vigoare treptat, insa deja in 2018 numai in scolile primare vor ramane clase cu predarea obiectelor de studiu in limbile minoritatilor nationale, insa predarea in scolile medii si in institutiile de invatamant superior se va face exclusiv in limba ucraineana. Se admite, totodata, predarea uneia sau a cateva discipline in limbile tarilor membre UE. Insa incepand din 2020 se preconizeaza ca invatamantul in Ucraina sa fie facut numai in limba ucraineana.
Moscova considera ca Legea invatamantului incalca Constitutia si angajamentele internationale ale Kievului si vorbeste de discriminarea populatiei rusofone. Guvernele dintr-o serie de tari, intre care Ungaria si Romania, au declarat ca aceasta lege incalca drepturile minoritatilor nationale din Ucraina. S-a ajuns pana la aceea ca premierul Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat ca, din cauza acestui document, Budapesta initiaza revizuirea acordului privind asocierea Ucrainei la UE.
La randul sau, Comisia de la Venetia a Consiliului Europei a hotarat ca "noua lege nu propune solutii pentru limbile care nu sunt limbi oficiale in UE, mai ales pentru limba rusa, ca limba non-statala cel mai larg folosita", iar acest lucru vorbeste de discriminare. In legatura cu acesta, Comisia de la Venetia i-a propus Kievului sa aduca documentului amendamente.
preluare RADOR
