Vicepresedintele american Mike Pence a afirmat marti ca Donald Trump va semna "in curand" noile sanctiuni privind Rusia si care au relansat disputele diplomatice dintre cele doua superputeri militare, scrie AFP.
"Presedintele Trump va semna in curand legea privind sanctiunile", a declarat Pence, intr-o vizita in Georgia, tara din Caucaz care doreste sa devina membru al NATO.
Aceste noi sanctiuni economice au fost votate cvasiunanim saptamana trecuta de cele doua camere ale Congresului american. Rusia a ripostat impunand o reducere drastica a personalului care lucreaza in misiunile dipplomatice americane pe teritoriul rusesc, diplomati si personal tehnic.
Pence a denuntat si "ocuparea" unei parti a teritoriului georgian de catre Rusia, dupa un razboi care a opus cele doua tari vecine in vara lui 2008.
"Suntem alaturi de voi", a spus vicepresedintele american, in compania premierului Ghiorghi Kvirikashvili, calificand fosta republica sovietica drept un "partener strategic esential" al SUA in regiune.
Vicepresedintele american asigurase luni, la Tallinn, in Estonia, ca reducerea personalului misiunilor diplomatice americane in Rusia nu va slabi angajamentul Washingtonului in favoarea securitatii aliatilor sai.
Dupa Georgia, ultima etapa a turneului lui Mike Pence va fi Muntenegru, tara care a aderat la NATO in 5 iunie, spre marea nemultumire a Moscovei.
Sanctiunile dispuse de Congresul american sunt criticate insa si de UE, in special de Germania si Franta, deoarece permit sanctionarea companiilor europene care lucreaza pentru construirea gazoductelor ce vin din Rusia.
Ar putea fi vizati astfel francezii de la Engie, germanii de la Uniper (ex-EON) si Wintershall (BASF), austriecii de la OMV si anglo-olanedezii Shell.
Sanctiunile vizeaza, daca vor fi impuse, limitarea accesului la bancile americane sau excluderea de la licitatiile publice din Statele Unite.
Aceasta dispozitie ar putea, teoretic, sa deschida calea unor sanctiuni impotriva grupurilor europene care sunt partenere la proiectul gazoductului Nord Stream 2 si care ar trebui sa aduca gaze rusesti in Germania incepand cu 2019.
Pana in prezent, linia rosie fixata de Washington si de Bruxelles a fost ca sanctiunile nu vor afecta aprovizionarea cu gaze a Europei.
Ce este Nord Stream 2 si cine il finanteaza
Finantarea Nord Stream 2, evaluata la 9,5 miliarde de euro, a fost stabilita la finele lui aprilie. Gazprom va fi singurul actionar, in timp ce partenerii sai - francezii Engie, germanii Uniper (ex-EON) si Wintershall (BASF), austriecii OMV si anglo-olandezii Shell - vor finanta jumatate in cote egale.
Fiecare dintre cele 5 companii va contribui astfel cu 950 de milioane de euro la aceasta finantare.
Acest proiect, care divizeaza europenii, vizeaza dublarea, inainte de finele lui 2019, a capacitatilor fratelui sau mai mare Nord Stream 1 si sa permita gazului rusesc sa ajunga direct in Germania, pe sub marea Baltica si ocolind Ucraina.
Sustinut de Berlin, Nord Stream 2 este insa criticat de mai multe tari din estul Europei, in frunte cu Polonia, intr-un context de tensiuni geopolitice intre UE si Moscova, dupa conflictul ucrainean din 2014.
Presedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, se pronunta si el impotriva acestui gazoduct: "Punctul meu de vedere asupra acestui proiect este negativ", a scris acesta, intr-o scrisoare adresata presedintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker.
"Ne va face mai dependenti de aprovizionarea ruseasca" si "va intari pozitia Gazprom in calitate de furnizor dominant de gaz in cadrul UE", a argumentat el. "Pentru a rezuma, nu va servi interesele europene".
5
2
