Camera Reprezentantilor din Congresul american a adoptat marti, cvasi-unanim, o propunere legislativa care sanctioneaza Rusia, Iranul si Coreea de Nord si care include o forma inedita de represalii, care permite sanctionarea companiilor europene care lucreaza pentru construirea gazoductelor ce vin din Rusia, scrie AFP. Sanctiunile trebuie votate si de Senat si, pentru a fi declansate, e nevoie de aprobarea presedintelui Trump. Ar putea fi vizati astfel francezii de la Engie, germanii de la Uniper (ex-EON) si Wintershall (BASF), austriecii de la OMV si anglo-olanedezii Shell.

Traseul Nord StreamFoto: Wikipedia

Sanctiunile vizeaza, daca vor fi impuse, limitarea accesului la bancile americane sau excluderea de la licitatiile publice din Statele Unite.

Rusia a promis sa riposteze avertizand ca acest proiect ameninta "foarte serios" speranta de normalizare a relatiilor bilaterale dupa alegerea lui Donald Trump.

"Autorii si sustinatorii acestui proiect fac un pas foarte serios in directia distrugerii perspectivelor de normalizare a relatiilor cu Rusia", a declarat ministrul adjunct al Afacerilor Externe Serghei Riabkov, citat de agentia TASS.

"Aceste acte nu vor ramane fara raspuns", a amenintat el, asigurand insa ca Moscova nu intentioneaza sa "cedeze emotiei" si lucreaza la cautarea unui "compromis" in chestiuni precum lupta impotriva terorismului.

UPDATE Executivul european se declara ingrijorat de un "posibil impact asupra independentei energetice a UE" si de "posibile consecinte politice negative", reamintind importanta coordonarii sanctiunilor intre tarile membre G7.

Proiectul, care trebuie adoptat si de Senat, prevede de asemenea sanctiuni impotriva Gardienilor Revolutiei din Iran, acuzati ca sustin terorismul, si a Coreii de Nord, pentru tirurile de rachete.

Parlamentarii americani, fortand mana presedintelui Donald Trump, doresc sa impuna masuri de represalii Rusiei dupa campania de dezinformare si de piratare cibernetica atribuita Rusiei in perioada alegerilor prezidentiale americane de anul trecut.

Anexarea Crimeii si ingerintele Rusiei in Ucraina sunt alte motive invocate.

Consensul este aproape total in Capitoliu. Votul a fost 419 pentru si trei impotriva. Luna trecuta, Senatul a votat un proiect similar cu 98 de voturi pentru si 2 impotriva.

"Asa cum au concluzionat serviciile americane de informatii, acesti fosti agenti ai KGB au incercat sa intervina in alegerile noastre", a spus republicanul Ed Royce, o aluzie la numerosii ani petrecuti de presedintele Vladimir Putin in serviciile secrete sovietice si apoi rusesti.

Textul prevede de asemenea un mecanism inedit care nu este pe placul Casei Albe: proiectul prevede dreptul parlamentarilor de a se interpune daca vreodata Donald Trump decide sa suspende sanctiunile existente impotriva Rusiei.

Daca textul trece de Senat, Donald Trump ar putea sa faca uz de dreptul de veto. Dar este suficienta o majoritate de doua treimi in Congres pentru a-l putea anula si de obicei presedintele prefera sa evite o astfel de umilinta.

"Desi presedintele sustine sanctiunile severe impotriva Coreii de Nord, a Iranului si a Rusiei, Casa Alba studiaza acest proiect si asteapta o versiune finala pe biroul presedintelui", a spus purtatorul de cuvant al Casei Albe, Sarah Huckabee Sanders.

De la Paris la Berlin, trecand prin Bruxelles, initiativa Congresului american este privita foarte negativ, deoarece este unilaterala.

Pana in prezent, regimul sanctiunilor impotriva Rusiei din cauza Crimeii a fost coordonat pe malurile Atlanticului.

Mai multe tari europene, in special Germania, sunt furioase deoarece legea ofera presedintelui american posibilitatea de a sanctiona companiile europene care lucreaza la gazoductele venite din Rusia.

Aceasta dispozitie ar putea, teoretic, sa deschida calea unor sanctiuni impotriva grupurilor europene care sunt partenere la proiectul gazoductului Nord Stream 2 si care ar trebui sa aduca gaze rusesti in Germania incepand cu 2019.

Pana in prezent, linia rosie fixata de Washington si de Bruxelles a fost ca sanctiunile nu vor afecta aprovizionarea cu gaze a Europei.

Ce este Nord Stream 2 si cine il finanteaza

Finantarea Nord Stream 2, evaluata la 9,5 miliarde de euro, a fost stabilita la finele lui aprilie. Gazprom va fi singurul actionar, in timp ce partenerii sai - francezii Engie, germanii Uniper (ex-EON) si Wintershall (BASF), austriecii OMV si anglo-olandezii Shell - vor finanta jumatate in cote egale.

Fiecare dintre cele 5 companii va contribui astfel cu 950 de milioane de euro la aceasta finantare.

Acest proiect, care divizeaza europenii, vizeaza dublarea, inainte de finele lui 2019, a capacitatilor fratelui sau mai mare Nord Stream 1 si sa permita gazului rusesc sa ajunga direct in Germania, pe sub marea Baltica si ocolind Ucraina.

Sustinut de Berlin, Nord Stream 2 este insa criticat de mai multe tari din estul Europei, in frunte cu Polonia, intr-un context de tensiuni geopolitice intre UE si Moscova, dupa conflictul ucrainean din 2014.

Presedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, se pronunta si el impotriva acestui gazoduct: "Punctul meu de vedere asupra acestui proiect este negativ", a scris acesta, intr-o scrisoare adresata presedintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker.

"Ne va face mai dependenti de aprovizionarea ruseasca" si "va intari pozitia Gazprom in calitate de furnizor dominant de gaz in cadrul UE", a argumentat el. "Pentru a rezuma, nu va servi interesele europene".