Halil a deschis usa metalica si si-a plasat instinctiv mana dreapta pe pistolul Glock de fabricatie austriaca pe care il purta intr-un toc atasat de centura. O camera video statea de veghe deasupra intrarii in casa, aflata la ceva distanta de strada. Masurile de precautie au devenit un ritual.
Au trecut 17 ani de cand Halil (care nu este numele sau real) a fost, dupa cum povesteste el, inchis si torturat de gherilele albanezilor kosovari intr-o inchisoare secreta situata in muntii din nordul Albaniei.
Vina lui Halil, el insusi albanez kosovar, fusese aceea ca ii sprijinise pe dusmanii luptatorilor de gherila in jocurile de putere de dupa razboi.
Peste cateva luni, Halil urmeaza sa depuna marturie impotriva tortionarilor sai in cadrul unui proces ce se poate dovedi exploziv prin dezvaluirea unor aspecte mai intunecate ale luptei duse de Kosovo pentru eliberarea de regimul represiv sarbesc, o lupta care a obtinut sprijinul decisiv al bombardierelor NATO in 1999.
O instanta nou creata, cu sediul in Olanda, este asteptata sa emita primele puneri sub acuzare peste cateva saptamani sau luni.
Succesul noii curti depinde de Halil si de alti albanezi kosovari pregatiti sa depuna marturie impotriva membrilor fostelor gherile, puternici in plan politic si avand statut de eroi in ochii multor semeni.
Miza este mare, atat pentru stabilitatea Kosovo si consolidarea acestuia ca stat independent, cat si pentru martorii care s-au oferit sa vorbeasca.
Altii, inaintea lor, au platit cu viata, cazand victima intimidarilor sistematice care au afectat eforturile de a-i aduce in justitie pe membrii gherilelor suspectati de crime de razboi.
"Ne-au torturat si ne-au omorat", a spus Halil. "Sunt in viata ca sa depun marturie".
O instanta sub presiune
Instanta, care este finantata de Uniunea Europeana, a refuzat sa furnizeze vreo informatie pentru acest articol in legatura cu masurile pe care le ia ca sa asigure siguranta martorilor, declarand doar ca se lucreaza "cu toti cei implicati pentru a avea garantia ca exista masuri adecvate de protectie a martorilor inaintea procesului, in timpul acestuia si dupa".
Clint Williamson, anchetatorul american a carui ancheta preliminara a stat la baza crearii instantei, a avertizat in 2014 asupra eforturilor "continue" de subminare a muncii sale prin influentarea martorilor. Dar punerile sub acuzare, a spus el, vor avea loc.
Din cauza timpului scurs si a numarului mic al dovezilor materiale, procurorii se vor baza masiv pe martori oculari. Se crede ca multi dintre ei deja au fost mutati in strainatate si ca unii au primit identitati noi. Dar altii, precum Halil, refuza sa plece.
"Este dificil sa te ascunzi in Kosovo", a spus Robert Dean, fost procuror sef la misiunea Natiunilor Unite care a preluat gestionarea Kosovo dupa razboiul din 1998-99.
Dar, a explicat el, "nu cred ca ar fi de acord sa mearga mai departe in acest proces daca nu ar avea mecanismele necesare [de protejare a martorilor]".
Cine e responsabil?
Kosovo a preluat raspunderea pentru cazurile de crime de razboi la sfarsitul lui 2014, iar acum pune la punct un program de protectie a martorilor. Nu prea exista incredere, insa, a spus Besim Kelmendi, procuror la Parchetul Special din Kosovo.
"Din cauza contextului politic si istoric, precum si a unei traditionale lipse de credibilitate a justitiei, martorii inca nu au incredere in tribunalele din Kosovo", a spus Kelmendi.
"Sub tribunalul de la Haga, UNMIK si EULEX, au existat neajunsuri sistematice in protectia martorilor".
BIRN s-a adresat in scris biroului de presa al tribunalului ONU de la Haga in legatura cu plangerile privind sistemul acestuia de protectie a martorilor, dar nu a primit raspuns. BIRN a contactat-o, de asemenea, pe Helena Vranov Schoorl, sefa departamentului de sprijin pentru victime si martori din cadrul tribunalului, care a spus ca un studiu privind experientele martorilor in relatie cu instanta sugereaza ca ar trebui facut mai mult pentru dezvoltarea si standardizarea mecanismelor de suport.
Un purtator de cuvant al UNMIK a refuzat la randul sau sa discute cazurile ce implica protectia martorilor.
Hopfel, judecatorul de la tribunalul ONU, a spus ca optiunile noii instante sunt limitate si ca lucrurile se vor reduce in mare masura la simpla oferire de garantii.
"Pentru a le da curaj", a spus el, "este singura cale".
Halil, martorul cu care a discutat BIRN, a spus ca anchetatorii europeni l-au indemnat sa ii sune daca are chiar si cea mai mica urma de ingrijorare. "Eu traiesc de la o zi la alta", a spus el. "Viata este grea cand exista asemenea limitari".
In vale se auzeu impuscaturi, probabil de la o sarbatoare in familie. Halil a spus ca se simte tot mai amenintat. "Mi-e frica pentru familia mea, nu pentru mine", a spus el.
"Ar trebui sa fie in mormant", a adaugat el, referindu-se la tortionarii sai. "Numai atunci vom fi egali".
Restul articolului este disponibil aici.
Serbeze Haxhiaj este editor de stiri la postul public de radio si televiziune din Kosovo. Acest articol a fost realizat in cadrul Balkan Fellowship for Journalistic Excellence, cu sprijinul Fundatiei ERSTE si al Fundatiilor pentru o Societate Deschisa, in cooperare cu Balkan Investigative Reporting Network (BIRN).
