Renasterea spectaculoasa a rasei porcului de Mangaliţa in Ungaria este parte a unei revolutii alimentare mai extinse care pune accentul pe produsele locale in detrimentul celor straine si pe munca micilor fermieri in fata combinatelor industriale, sustine un articol publicat de revista "Time". Materialul, care descrie succesul relansarii unei rase amenintata cu disparitia in urma cu doua decenii, afirma ca, in tara vecina, porcii de Mangaliţa nu sunt renumiti doar pentru gustul lor deosebit. "Porcii au capatat o importanta simbolica care depaseste placerile gustative", scrie publicatia, punand consumul crescut al rasei de Mangaliţa si pe accentuarea tendintelor nationaliste in Ungaria, in ultimii ani.
Potrivit "Time", porcul de Mangaliţa a fost la un moment dat rasa dominanta in Ungaria si in tarile vecine, fiind apreciat pentru untura de calitate pe care o producea. Pagina agrointel.ro afirma ca "porcul cu lână – blana este asemanatoare celei de la oaie si are trei culori: roscat, blond sau negru – sau Mangaliţa este o rasa de porc relativ apropiata de cea a mistretului. Se creşte usor si este rezistent la frig. El este apreciat pentru carnea gustoasa si mai sanatoasa, precum si pentru grasimea de buna calitate. De altfel, acest porc este denumit si “uleiul de masline cu patru picioare”.
Conform New York Times, porcii de Mangaliţa au fost crescuti pe domeniile fermelor din Ungaria ale arhiducelui Franz Josef, la mijlocul secolului al XIX-lea. Turmele de porci s-au diminuat odata cu prabusirea Imperiului austro-ungar, dupa Primul Razboi Mondial, si au suferit un declin accentuat dupa aparitia porcilor albi (care cresc mult mai repede), dupa a doua conflagratie mondiala.
Adrienn Toth, de la organizatia Slow Food din Budapesta, a declarat pentru "Time" ca porcii de Mangaliţa se dezvolta incet si au nevoie de mult pamant pentru a creste. Din aceasta cauza nu puteau fi produsi la nivel industrial, iar rasa a fost foarte aproape de a disparea complet. In 1988, existau in Ungaria doar 329 de scroafe din rasa Mangaliţa. Astazi, in tara vecina se gasesc mai mult de 7.000 de scroafe din aceasta rasa, producand circa 60.000 de purcei anual, in 159 de ferme specializate.
Povestea de succes a relansarii cresterii porcului de Mangaliţa in Ungaria se datoreaza unui producator spaniol de sunca, Juan Vicente Olmos. In 1991, acesta se afla in cautarea unui producator de porci cu multa grasime, ale caror picioare puteau fi afumate pentru realizarea faimosului "jambon de Serrano" (70 de dolari pe jumatate de kilogram), foarte apreciat de catre spanioli. Inginerul zootehnist Peter Toth i-a vorbit despre porcul de Mangaliţa si, impreuna, cei doi au convins fermierii locali sa inceapa sa creasca din nou rasa aflata foarte aproape de disparitia completa.
"A durat ceva timp, dar, in cele din urma, ungurii au inceput sa aprecieze porcul de Mangaliţa la fel de mult ca spaniolii", scrie "Time", precizand ca, in prezent, carnea acestui porc poate fi gasita pe meniul celor mai cunoscute restaurante din Budapesta. "Carnea este foarte pura si curata", a declarat Kata Talas, bucatarul-sef de la Mak. "Dar grasimea este lucrul cu adevarat special. E atat de cremoasa!", a afirmat ea. In plus, carnea porcului de Mangaliţa este mult mai scumpa decat cea a raselor obisnuite de porci. Portalul agrointel.ro afirma ca, la Paris "jambonul de Mangaliţa se vinde cu circa 165 de euro kilogramul", in timp ce New York Times preciza in 2009, intr-un material dedicat acestei rase porcine, ca bucatarii-sefi platesc in Statele Unite chiar si cu 40% mai mult pentru carnea acestor porci decat pentru cea a porcilor de Berkshires, o alta rasa de elita.
"Time" noteaza o alta declaratie a bucatarului-sef de la restaurantul Mak. Talas sustine ca ingredientele de calitate superioara sunt inca greu de gasit in Ungaria, de aceea apreciaza faptul ca poate servi clientilor "un produs local extraordinar".
Folosirea produselor locale este astazi un fenomen familiar pasionatilor de gastronomie din intreaga lume - asa-numitii "locavores"* - , de la San Franciosco pana la Copenhaga. "Cu toate acestea, in Ungaria, unde nationalismul este in crestere, trendul are o rezonanta aparte", afirma publicatia, notand ca premierul Viktor Orban, reales in 2010 dupa opt ani de opozitie, a promovat o agenda economica protectionista, care a inclus impunerea de taxe suplimentare pentru corporatii si banci straine.
Guvernul lui Orban a pus la punct chiar si o lege care impiedica ca terenul arabil din Ungaria sa fie vandut strainilor. In octombrie 2012, in timpul inaugurarii unei ferme de lactate, premierul a afirmat ca iubirea pentru pamant "este in gena ungurilor", adaugand ca noua legislatie ii va transforma pe unguri "in proprietari de pamant si nu in turisti in propria lor tara".
"Porcii au capatat o importanta simbolica care depaseste placerile gustative", scrie "Time", citand si declaratia unor studente intervievate in timpul festivalului anual dedicat porcilor de Mangaliţa, desfasurat zilele trecute la Budapesta: "Am venit in principal pentru a manca ceva bun. Dar ne place de asemenea si faptul ca sunt porci din Ungaria".
Potrivit informatiilor, producatorii locali ai porcilor de Mangaliţa au beneficiat din plin de sustinerea, de catre guvernul de la Budapesta, a agriculturii locale. Pe langa imprumuturile financiare acordate de autoritati, producatorii "au profitat de un interes reinviat in identitatea ungara". Ziarista Viktoria Kumin, specializata in domeniul alimentar, a declarat de altfel: "Cand regimul (comunist) a luat sfarsit, lumea s-a deschis si noi toti am vrut sa mancam ceea ce nu puteam inainte: mancare franceza, italiana, asiatica. Dar acum lucrurile s-au schimbat, astfel incat exista o recunoastere a ingredientelor unguresti".
"Time" se intreaba daca aceasta apreciere este "locavorism" sau pur si simplu nationalism. Un vanzator de carnati prezent la festivalului anual dedicat porcilor de Mangaliţa a declarat pentru revista americana: "Cred ca multor oameni le place (porcul de Mangaliţa) deoarece este la moda. As vrea sa se fi intalmplat asta datorita mandriei nationale".
Pe de alta parte, site-ul agrointel.ro afirma ca "Romania a pierdut după 1989 sansa de a fi un exportator important de jambon de Mangalita – o rasa autohtona de porci – pe piata UE, pentru ca specialistii nostri n-au stiut sa aprecieze “grasimea de calitate”. Ungurii, in schimb, au profitat din plin si au devenit principalii furnizori pentru tarile occidentale, unde cererea de Mangaliţa a devenit tot mai mare in ultimii ani". Ungaria exporta carnea porcilor de Mangaliţa in Spania, Germania, Olanda, Belgia, Irlanda sau Japonia.
* locavore = o persoana interesata in consumul de mancare care este produsa local si care este vanduta intr-o piata din apropierea locului de producere. Termenul a fost creat de americanca Jessica Prentice si a fost ales cuvantul anului 2007 in Oxford American Dictionary (sursa: Wikipedia)
O ferma din Ungaria unde sunt crescuti porci de Mangalita:
Ungaria: Povestea de succes a porcului de Mangalita alimenteaza tendintele nationaliste
Marţi, 19 februarie 2013, 6:48 Actualitate | Internaţional
Citeste mai multe despre nationalism • viktor orban • locavore • porci de mangalita
Citeste pe TelekomSport.ro
A jucat Dragnea murdar? Cum şi-ar fi sabotat un apropiat: ”Ar fi ieşit multe nereguli la suprafaţă!”
16191 vizualizari
Top 5 articole cele mai ...
Ultimele articole din Actualitate | Internaţional
Vineri, 20 aprilie 2018
Vineri, 20 aprilie 2018
Vineri, 20 aprilie 2018
Vineri, 20 aprilie 2018
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
avem o tara...cum procedam?
ma astept sa ne trezim si noi la realitate, nu este nationalism, este un punct diferentiator important. mangalita, ca sa revenim la ea, are numai atuuri fata de marele alb, mai putin cresterea in greutate. care se compenseaza cu bani dati pe mancare intr-o oarecare masura si cu pretul de vanzare mai mare.
au platit drepturi de autor urmasilor lui Nica Creanga?
Dl. Prim Ministru Dacian Ciolos,
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Dl. Director General Apia
Sesizare in legatura cu imposibilitatea corespunderii cerintelor Masurii 10, Pachetul 8 pentru
Crescatorii suinelor de Mangalita
Stimati Domni,
Ma numesc Fecso J. Attila, sunt din Odorheiu-Secuiesc, jud Harghita si am o ferma nonprofesionala de crestere si reproducere a suinelor de rasa pura Mangalita la Ocna De Sus, com. Praid.
Avem peste 100 capete de suine autohtone de Mangalita, inregistrate la Asociatia Crescatorilor de Mangalita si Bazna din Turda, tot efectivul matur avand Certificate de Origine si sunt inregistrati la ANARZ .
In acest an, am incercat sa depunem dosarul pentru a primi subventia din Masura 10, Pachetul 8, si am intampinat urmatoarele probleme:
-conform cerintelor masurii sus mentionate , suntem nevoiti sa detinem , in caz optim, 0,5 Ha pasune pe cap de scroafa.
Totodata, avand in vedere cerintele Asociatiei si a ANZ, trebuie sa avem completate la zi urmatoarele registre:1, Registru de Monta, 2, Registru de Fatare si 3 Registrul Genealogic.
In aceste conditii este imposibil sa corespundem cerintelor APIA si ANZ, pentru ca la 100 de capete , trebuie sa detinem 50 Ha pasune, si trebuie sa completam registrele pentru ANZ.
Mai mentionez, ca suinele de Mangalita, nu sunt numai ierbivori, le trebuie si cereale, si nu se poate alatura vacilor, oilor, caprelor…etc.
Cand am 100 capete de suine pe un teren de 50 Ha, nu putem vorbi de reproducere controlata, pentru ca nu am cum sa le supraveghez cand umbla dupa vier ( Registrul de Monta), cand fata , cati purcei si de ce sex sunt ( Registrul de Fatari) si care este crotalia vierului care a montat.
In cazul unui control de la APIA sau ANZ, cum putem gasi o scroafa pe un teren de 50Ha, ca sa controlam crotalia, sau cum putem controla crotaliile scroafelor pe acel teren in cazul fatarilor si montelor?
Daca pe acest teren intra un vier de mistret si monteaza o scroafa,
Dl. Prim Ministru Dacian Ciolos,
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Dl. Director General Apia
Sesizare in legatura cu imposibilitatea corespunderii cerintelor Masurii 10, Pachetul 8 pentru
Crescatorii suinelor de Mangalita
Stimati Domni,
Ma numesc Fecso J. Attila, sunt din Odorheiu-Secuiesc, jud Harghita si am o ferma nonprofesionala de crestere si reproducere a suinelor de rasa pura Mangalita la Ocna De Sus, com. Praid.
Avem peste 100 capete de suine autohtone de Mangalita, inregistrate la Asociatia Crescatorilor de Mangalita si Bazna din Turda, tot efectivul matur avand Certificate de Origine si sunt inregistrati la ANARZ .
In acest an, am incercat sa depunem dosarul pentru a primi subventia din Masura 10, Pachetul 8, si am intampinat urmatoarele probleme:
-conform cerintelor masurii sus mentionate , suntem nevoiti sa detinem , in caz optim, 0,5 Ha pasune pe cap de scroafa.
Totodata, avand in vedere cerintele Asociatiei si a ANZ, trebuie sa avem completate la zi urmatoarele registre:1, Registru de Monta, 2, Registru de Fatare si 3 Registrul Genealogic.
In aceste conditii este imposibil sa corespundem cerintelor APIA si ANZ, pentru ca la 100 de capete , trebuie sa detinem 50 Ha pasune, si trebuie sa completam registrele pentru ANZ.
Mai mentionez, ca suinele de Mangalita, nu sunt numai ierbivori, le trebuie si cereale, si nu se poate alatura vacilor, oilor, caprelor…etc.
Cand am 100 capete de suine pe un teren de 50 Ha, nu putem vorbi de reproducere controlata, pentru ca nu am cum sa le supraveghez cand umbla dupa vier ( Registrul de Monta), cand fata , cati purcei si de ce sex sunt ( Registrul de Fatari) si care este crotalia vierului care a montat.
In cazul unui control de la APIA sau ANZ, cum putem gasi o scroafa pe un teren de 50Ha, ca sa controlam crotalia, sau cum putem controla crotaliile scroafelor pe acel teren in cazul fatarilor si montelor?
Daca pe acest teren intra un vier de mistret si monteaza o scroafa, cum pute