Cetățenii străini care au activitate economică în România se lovesc de tot felul de situații care arată neputința statului. Este valabil atât pentru cei europeni cât și asiaticii care ne aduc mâncarea acasă, îi vedem în restaurante ori în construcții.
Cazul antreprenorului italian care nu este asigurat la sănătate în România, deși plătește
Un antreprenor italian din România (asociat într-o firmă - SRL) se confruntă cu o situație complexă. Plătește la sănătate (CASS) pentru că este obligat, dar nu este asigurat.
Ca cetățean european, el are nevoie de un certificat de înregistrare ca îi atestă rezidența. Este practic o hârtie simplă pe care autoritățile trec un CNP. Documentul se reînnoiește o dată la 5 ani.
Cum acea perioadă se apropia de final, s-a programat pentru reînnoire. Ei bine, a primit acea programare peste ceva luni. Între timp, i-a expirat.
Nu pentru că a uitat, ci pentru că a primit programarea peste o perioadă lungă.
Practic, el nu mai este asigurat din iulie, iar din august Casa de Sănătate nu i-a mai dat adeverință de asigurat (atunci a expirat acel termen de 90 de zile în care a mai fost asigurat – conform legii).
Într-un document transmis de Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, studiat și de HotNews.ro, i se menționează că nu mai este asigurat, după care i se prezintă motivele printr-o înșiruire de paragrafe din lege. Practic, e menționat ca motiv faptul că nu a obținut prelungirea dreptului de ședere.
*După știm cu toții, acționarii care nu sunt angajați plătesc la sănătate după depunerea Declarației unice
El a aflat de situația asta când a avut nevoie de dovada care atestă că este asigurat pentru a primi noul certificat. Acum autoritățile nu-i pot da noul document care îi atestă rezidența pentru că i-a expirat asigurarea de sănătate.
Probleme asemănătoare au și muncitorii asiatici. Li se plătesc contribuțiile, dar până primesc CNP nu sunt asigurați
Nu este singura persoană aflată în această situație. Lucruri asemănătoare pățesc și asiaticii care vin în țară, iar HotNews.ro a prezentat astfel de cazuri în ultimii ani. Diferența este că ei au nevoie de permise de ședere.
Ei vin, se angajează, plătesc, dar n-au CNP. Nu beneficiază de sănătate pentru că nu apar în sistemele Casei de Sănătate. La ANAF se plătesc contribuțiile prin Numărul de Identificare Fiscală până primesc CNP, lucru care durează luni.
Romulus Badea, vicepreședinte al Patronatului importatorilor de forță de muncă și partener Soter&Partners, ne povestea anul trecut că muncitorul vine, are viză, depune documentele pentru permis de ședere, dar el lucrează.
“Așteaptă 2 luni până îi vine programarea și durează o lună până se emite permisul de ședere. De permisul de ședere ține CNP-ul. Până nu se obține CNP-ul, nu poate fi asigurat la sănătate, deși angajatorul plătește. Nu-l poate cuprinde în Declarația 112 care se depune lunar la ANAF”, ne povestea el.
Potrivit acestuia, după ce are CNP, atunci angajatorul face rectificative la D112. Dacă are 20 de oameni, e ok. Dacă are 2.000, e o problemă.
„Dacă muncitorul are un accident, deși s-au plătit banii, el nu poate beneficia în spital de asigurare, pentru că nu are CNP și nu apare pe o listă de asigurați”, ne-a mai spus el.
Sursă foto. Dreamstime.com
0
30
