M-am uitat la „Pe aripile vântului” ca să înțeleg de ce se ceartă oamenii pe internet în legătură cu acest film

de Răzvan Băltărețu     HotNews.ro
Joi, 11 iunie 2020, 15:30


Pe aripile vantului
Foto: Screenshot via Youtube
​Filmul „Pe aripile vântului” a apărut în 1939. De atunci, lumea s-a schimbat la 180 de grade și-a mai trecut și printr-un război mondial. Cum eu n-am văzut niciodată acest film am zis să recuperez acum. Pentru că tot a ieșit scandal pe internet, după ce HBO l-a retras temporar de la difuzare.

Un serviciu la care românii n-au acces a reușit să le dea un subiect de discuții aprinse. Vorbesc de HBO Max, lansat deja în Statele Unite ale Americii și controlat de WarnerMedia. Platforma n-a interzis filmul, încă nu l-a cenzurat, doar l-a dat jos până introduce niște elemente în el care să-l contextualizeze cu ce se întâmpla în America anilor 1860. Va reveni pe platformă, probabil, mai curând decât va ajunge HBO Max în România.


Dacă m-ai întreba pe mine, aș spune că a fost o lovitură excelent executată de WarnerMedia ca să atragă atenția pe un fond social deja tulbure în SUA. Apoi, să fim un pic serioși. Suntem în 2020. Niciun serviciu de streaming n-are nevoie „să dea jos” un film sau serial ca să adauge niște ecrane cu text despre contextul prezentat în producție.

WarnerMedia putea, pur și simplu, să încarce o versiune actualizată. Dar am mai fi ajuns în punctul de-acum? Aș mai fi ajuns eu să văd filmul? Cu siguranță nu. Sincer, nu regret atât de mult timpul investit. Regret doar vreo două ore.

De ce pe „Pe aripile vântului” e un film atât de important




Filmul e bazat pe cartea „Pe aripile vântului” scrisă de Margaret Mitchell și publicată în 1936. Autoarea s-a născut și-a murit în Atlanta, acolo unde se întâmplă și-o parte consistentă din acțiunea filmului.

Raportat la anii ‘30, recunosc, am fost impresionat de producție. Lumină, actori, scenariu, decoruri, figuranți. Pur și simplu wow. Gândește-te că filmul acesta a fost produs într-o perioadă în care, în România, conceptul de cinema era aproape necunoscut.

Desigur c-am fost impresionat de-o așa creație, pe alocuri cu efecte speciale și multă muncă. Din punct de vedere al produsului propriu-zis, cartea a fost pentru Mitchell lovitura vieții, iar filmul a fost pentru Vivien Leigh (Scarlett O’Hara) proiectul care s-o transforme în legendă. Cât despre Clark Gable, ce să zic, probabil cei mai mulți români pot spune că-l știu și asta datorită acestui film.

Pe scurt, „Pe aripile vântului” a fost o lovitură pentru toată lumea, inclusiv pentru cinematografie. Profiturile întinse pe 80 de ani, dacă iei în calcul și inflația, îl fac cel mai profitabil film (aproximativ 3,85 miliarde de dolari). Și-a fost mare nebunie la premieră, cozi peste cozi peste cozi.

Ca să nu mai zic că în România a făcut valuri la câteva decenii de la premieră. Criticul de film Andrei Gorzo a publicat recent pe Facebook, în contextul scandalului, un fragment dintr-un text al regizorului Nae Caranfil, publicat în 1985.

„Cât despre ideologia filmului lui Selznick [producătorul filmului - n.r.], această pledoarie disimulată îndărătul romanescului, pentru legitimitatea sclavajului, în sudul american, numai mobiluri etice nu are. Adversarii filmului nu vor întârzia să-l atace din această direcție”, a scris Caranfil despre film.

Iată-ne, deci, în iunie 2020 tot pe tema rasismului. Asta a fost și motivarea mea să-l văd.

Cu ce-am rămas după ce-am văzut filmul (m-a făcut rasist?)




Dacă aici ar fi o prezentare clasică de film, probabil aș fi încercat să evit spoilerele. Dar filmul are deja 80 de ani și, sincer, dacă nu l-ai văzut până acum, ca mine, viața merge înainte și cu, și fără spoilere.

„Pe aripile vântului” are trei personaje principale: Rhett Butler (Clark Gable), un gentleman cu nuanțe progresiste, Scarlett O’Hara, femeia emancipată care se ridică de jos și creează un mini-imperiu după sărăcia care a urmat războiului civil din SUA, și Gerald O’Hara (Thomas Mitchell), tatăl lui Scarlett și omul care reprezintă excelent Sudul cel iubitor de sclavi.

Filmul e structurat în două părți: în prima, bogații din SUA stăpâni de sclavi și nemulțumiți cu progresismul din Nord cred că pot câștiga războiul, pentru că ei pun cu adevărat suflet în credințele lor. Butler le-o zice direct: n-au nicio șansă, că n-au tunuri, fabrici, industrie, în timp ce Nordul (el având experiența vieții acolo) e net superior.

Cam cum a fost Germania când a pornit Al Doilea Război Mondial, dacă vrei o comparație ca putere militară.

În cea de-a doua parte, e totul despre Scarlett și modul în care femeile pot reuși în lumea afacerilor, dar fac asta cu prețul familiei și a unei căsnicii fericite, cu mulți copii. Finalul zici că-i tras la indigo din romanul „Ion” sau din „Moromeții”: Scarlett rămâne în minte cu gândul că doar pământul contează, dar nu orice pământ, ci al copilăriei din viața în care țara cu totul nu era dată peste cap.

Cel mai bine a rezumat filmul Rhett Butler undeva aproape de finalul primei părți: „Cauza de-a trăi în trecut moare în fața noastră”.

Motivul care a adus „Pe aripile vântului” în atenția noastră e rasismul. Doar că, dacă ar fi să mă îngrijorez de ceva, e că sudiștii sunt, uneori, tratați cu un fel de gingășie și chiar înțelegere față de obtuzitatea lor. Și, iată, am ajuns la subiectul principal: rasismul.

Cum e prezentat rasismul în film?




Personajele au sclavi pentru casă, grajduri, câmp și copii. Pe alocuri, aș putea înțelege de ce filmul e criticat, că nu spune ceva mai direct că sclavia e urâtă. Dar, pe de o parte, acțiunea e din anii 1860 și, pe de altă parte, filmul e produs într-o perioadă în care SUA nu-și rezolvaseră încă problemele rasiale. Abia le-au rezolvat aproape de anii ‘90.

Ce i-aș imputa filmul, cu mentalitatea mea din 2020, e că sclavia e prezentată, pe alocuri, ca ceva benign. Sclavii respectivi nu-s chiar tratați cu violență, vorbe grele sau ca pe niște posesiuni. Sunt, aproape, prieteni ai familiei (mai ales Mammy, interpretată de Hattie McDaniel, și prima actriță de culoare care a luat Oscarul) sau cel mult niște oameni incapabili să se descurce pe cont propriu, așa că să se mulțumească cu ce primesc (mai ales Prissy, interpretată de Butterfly McQueen).

În mintea mea, cât am văzut filmul, am tot făcut paralele între servitorii din „Pe aripile vântului” cu Alfred, celebrul majordom al lui Batman. Într-adevăr, în afara unor momente în care Gerald își arată pe față rasismul și dorința de-a avea sclavi, filmul nu subliniază că aceia nu-s oameni liberi, ci niște mâini de lucru deținute de proprietari albi.

Dincolo de cum sunt portretizați sclavii, care a devenit în aceste zile subiectul principal, cred că filmul are două teze mai toxice de-atât: bunăstarea proprie e mult mai importantă decât toate acțiunile personale și că poți scăpa cu orice, dacă învârți cuvinte și sentimente suficient bine.

Dar mi-am tot reamintit pe parcurs că e un film, un act de ficțiune, care reușește să livreze emoție, tragedie, dar și motivare.

Scarlett își jură, în partea a doua, că nu va mai fi niciodată înfometată, iar acesta era sentimentul multor americani la finalul crizei din anii ‘20 - ‘30, și era chiar sentimentul multor români la începutul anilor ‘90. Nimeni nu vrea să fie înfometat, iar asta face din Scarlett un personaj căruia îi porți un pic de milă și vrei să reușească. Reușește, dar nu fără pierderi colaterale pe parcurs.

Dacă ai luat tot filmul și l-ai remonta într-o versiune de vreo două ore pentru perioada actuală, cred că ar ieși o producție care mai poate sta în picioare câteva decenii de acum înainte. Sigur, ar fi un masacru la adresa cinematografiei, dar mai important mi se pare dacă e o producție care rezistă timpului sau nu.

Și, în prezent, nu rezistă. Este, cum ziceam, în portofoliul legendar al cinematografiei, iar ca noi să ne certăm în prezent pe el mi se pare futil și extrem de obositor.

Ce-am ratat să înțeleg din film




Mă bucur c-am văzut pe „Pe aripile vântului”, acum mă pot lăuda că am în palmares un titlu titanic din cinematografie, dar sunt câteva creații ceva mai moderne și mai bine structurate ca să înveți ceva, ca să te bucuri sau ca să te indignezi.

Așa că am căutat să înțeleg un pic mai bine contextul în care filmul e atât de criticat. Atitudinea a pornit sau a fost alimentată în perioada recentă de John Ridley, omul care a adaptat cartea „12 ani de sclavie” într-un film. Într-o opinie publicată în „Los Angeles Times”, el a spus că filmul ar trebui retras de pe platformă pentru moment. Atinge și subiectul rasismului, dar mai mult atinge subiectul cauzei sudiștilor:

„[...] romanțează Confederația într-un fel care dă legitimitate mișcării secesioniste ca și când ar fi fost mai mult, mai bun și chiar mai nobil decât a fost - o încercare sângeroasă de a-și menține «dreptul» de-a deține, vinde și cumpăra oameni”.

Am avut și eu sentimentul acesta, mai ales în prima jumătate a primei părți, iar vocea care a dat glas acestei credințe a fost a lui Gerald O’Hara. Și-a fost susținut de alții ca el, pentru ca un pic mai târziu să fie criticată atitudinea de către Rhett.

După ce-am văzut filmul și încă o oră de explicații despre sudiști, rasism și problemele care au dus la războiul civil din SUA, nu pot spune că știu tot. Dar pot spune că am înțeles un pic mai mult contextul în care bogații privilegiați din Sud au fost nemulțumiți de populismul celor din Nord.

Același populism se răspândea deja în Europa, cu țări ca Marea Britanie, Franța sau Danemarca abolind sclavia. Aici intervine și personajul Rhett. E om plimbat prin Londra, prin Paris, așa că a văzut „noua lume”. Ca el și alții din Nord.

Sigur, sunt o groază de alte lucruri de spus aici, dar nici nu e locul și nici eu nu-s omul care să se priceapă la așa ceva. Așa că îți las o analiză de pe YouTube despre contextul filmului, dar și contextul războiului. Prima parte e aici, în timp ce a doua, care cuprinde și „Pe aripile vântului”, e mai jos.

Cât despre decizia HBO Max de-a retrage filmul, rămân la ce ziceam mai sus: putea face acest gest lăudabil de-a adăuga context și fără să facă tam-tam cu „dat jos” și „reîncărcat”. Dar, la fel ca în filmul în cauză, scopul scuză mijloacele. Sau poate nu, nu mereu.



P.S.: Oare dacă un film ca acesta ar dispărea - de pe streaming, de pe DVD, de pe YouTube, fără să anunțe nimeni, fără scandal - am sesiza vreo diferență? Probabil că nu, tocmai de aceea și scandalul de acum e un foc de paie. O companie privată controlează drepturi de difuzare, în timp ce produsul despre care discutăm e o ficțiune bazată pe altă ficțiune (cartea). E un produs de divertisment și uită-te cât de repede ne-a adus la certuri stupide și teorii că, gata, a început cenzura.


Citeste mai multe despre   







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















12433 vizualizari

  • -10 (52 voturi)    
    coloaqna lui Traian ... (Joi, 11 iunie 2020, 16:05)

    eugen111 [utilizator]

    ar trebui demolata ...prezinta sclavi daci ...se ajunge in penibil cu antidiscriminarea asta !
    • -10 (14 voturi)    
      Numai Columna? (Vineri, 12 iunie 2020, 15:24)

      LiviuX [utilizator] i-a raspuns lui eugen111

      Toata civilizatia Romana (si nu numai) trebuie stearsa din istorie, toate constructiile (gen Colosseum-ul), toate statuile imparatilor, istoricilor, personalitatilor romane trebuiesc distruse pentru ca toata civilizatia s-a bazat pe sclavi, constructiile au fost realizate cu sclavi, personalitatile au avut sclavi!
      • +10 (14 voturi)    
        Intrebare simpla (Vineri, 12 iunie 2020, 16:04)

        veratec [utilizator] i-a raspuns lui LiviuX

        Cine cere stergerea din istorie a civilizatiei romane? Nimeni. Tu centrezi, tu dai cu capul.
        • -5 (7 voturi)    
          Da, petru unii ca voi e mai greu de priceput.. (Vineri, 12 iunie 2020, 17:49)

          LiviuX [utilizator] i-a raspuns lui veratec

          A fost o exagerare, ca sa se vada unde se poate ajunge. Ca istoria abunda de cazuri din astea, vezi nazismul si chiar mai aproape de noi (inca exista) talibanii. Asta am vrut sa evidentiez, ca in numele unei asa-zise corecitudini politice, daca ceva nu place cuiva, aici se poate ajunge. Se incepe prin suspendare, apoi midificare, cenzura, s.a.m.d.
        • +1 (1 vot)    
          Ridicol (Sâmbătă, 13 iunie 2020, 1:05)

          Imperialistu [utilizator] i-a raspuns lui veratec

          Te uiti la stiri? Daca da, ai observat cum se trece de la un personaj la altul? Azi Columb, maine Churchill.
  • -18 (36 voturi)    
    Răzvan Băltărețu , (Joi, 11 iunie 2020, 16:25)

    victor L [utilizator]

    vreti sa ne spuneti ca daca nazistii nu ar fi ars cartile in piete publice, ori daca comunistii romani ar fi retras carti din biblioteci fara sa ne cdomunice, ar fi fost totul in regula?
  • +9 (13 voturi)    
    filmul romanesc (Joi, 11 iunie 2020, 16:31)

    s@s@s [utilizator]

    sa spui ca in anii 30 conceptul de cinema era necunoscut denota ignoranta. nu putem sa comparam cu hollywood-ul, nu sunt foarte multe filme ramase de atunci, erau probleme cu productia, dar lumea se ducea la cinema. si chiar au fost facute filme importante.
    • -2 (4 voturi)    
      De ce minti? (Vineri, 12 iunie 2020, 15:27)

      LiviuX [utilizator] i-a raspuns lui s@s@s

      Nu a spus ca era necunoscut, ci aproape necunoscut. Ceea ce e cu totul altceva! Gandeste-te la structura populatiei Romaniei in acea perioada, cata lume era la tara unde cate cinematografe existau, ce posibilitati de informare existau, si apoi vei vedea ca a spus bine.
  • -8 (40 voturi)    
    O scurtă analiză (Joi, 11 iunie 2020, 16:32)

    war4peace [utilizator]

    Spuneți următoarele:
    „P.S.: Oare dacă un film ca acesta ar dispărea - de pe streaming, de pe DVD, de pe YouTube, fără să anunțe nimeni, fără scandal - am sesiza vreo diferență? Probabil că nu, tocmai de aceea și scandalul de acum e un foc de paie.”

    Tocmai de aceea NU e un foc de paie.
    Dacă filmul ar dispărea, poate că nu s-ar schimba mare lucru. Dar nu s-ar schimba nimic dacă NU ar dispărea. De aceea agitația nu este despre DACĂ filmul a fost retras, ci DE CE a fost retras. Răspunsul este că a fost retras dintr-un exces de zel. Nu e ca și cum ar fi vorba de Mein Kampf, e un film artistic. Iar dacă un mare distribuitor face ceva din exces de zel fără un motiv bine întemeiat, atunci avem o problemă. Iar problema e că extremismul s-a comportat de-a lungul istoriei ca limba unei gigantice pendule, trecând dintr-o parte în cealaltă. Momentan, se îndreaptă vertiginos spre un maxim în care orice nu corespunde trendului contemporar este interzis, retras, ascuns, modificat, etc.

    Agitații care condamnă filmul nu pricep (sau nu vor să priceapă!) că avem de-a face cu o producție artistică. Este aceasta subiectivă? Evident! Până și documentarele sunt subiective, unele prea subiective. Este subiectivitatea unui film o condiție suficientă pentru a-l interzice? Nu! Singura condiție suficientă ar fi legalitatea sa. Astfel, conform legilor actuale, filmul nu e ilegal.
    Cei numiți „Social Justice Warriors” au mai câștigat o luptă, fiindcă aceștia sunt călare pe valul victoriei. Problema e că mișcarea SJW, inițial creată din niște motive foarte bune, s-a transformat într-un gigantic cuib al extremismului de gen „cine nu e cu noi, e împotriva noastră”. Pentru cine cunoaște cât-de-cât istoria, aceasta se repetă: o mișcare minoră care se transformă într-o dominație și chiar într-o tiranie, dacă e lăsată să se extindă. Acestea sunt vremurile pe care le trăim acum.
    • -15 (33 voturi)    
      @war4peace (Joi, 11 iunie 2020, 18:20)

      adrian_rolland [utilizator] i-a raspuns lui war4peace

      Amintesti de "Mein Kampf".

      Asta este o carte care ar trebui citita, la fel ca si scrierile lui Karl Marx (Capitalul / Manifestul PC), F.Engels (Originile familiei, proprietății private și statului) sau Lenin (Testamentul lui Lenin). Astfel nu s-ar putea intelege cum si de ce s-a ajuns la ororile dintre 1933-1989!!!
      • -16 (28 voturi)    
        Evident (Joi, 11 iunie 2020, 21:28)

        war4peace [utilizator] i-a raspuns lui adrian_rolland

        Am citit o mulțime de cărți din tot spectrul politic / religios / social. M-au ajutat foarte mult să nu cad în nicio extremă.
        Sincer, uneori am impresia că sunt un moderat într-un ocean de nebuni extremiști :) - fiecare trage cât poate spre câte o extremă, și eu sunt singurul care vede tonurile de gri :(
  • -16 (32 voturi)    
    Am citit cartea la 14 ani, inainte de revolutie. (Joi, 11 iunie 2020, 16:40)

    Amad [utilizator]

    In carte am dat de remarcabila afirmație a lui Rhett Butler: Banii se fac când se dărâmă sau se construiește o țară. (prin orice altceva decât muncă)
    Bine că am citi-o la timp.
    • +15 (19 voturi)    
      bine ca ai cititt-o la timp (Vineri, 12 iunie 2020, 15:08)

      lantex [utilizator] i-a raspuns lui Amad

      ....vine gestapoul HBO dupa tine....va umpleti de ridicol cu victimzarea asta patetica
  • -14 (32 voturi)    
    Nuantele lipsesc (Vineri, 12 iunie 2020, 0:30)

    Imperialistu [utilizator]

    Autorul nu intelege epoca, dar ii aplica o analiza demna de Scanteia. Vorbeste despre "progresistii" din Nord si "bogatii" din Sud. Apeleaza si la refugiul incultilor, reductio ad hitlerum. Comparatia Sudului cu Germania nazista ii vine ca o manusa. Nici o diferenta?

    Autorul nu intelege filmul. Portretizarea sudistilor ca oameni si nu bestii ii deranjeaza sensibilitatile. Intr-un film despre sudisti, Confederatia nu e prezentata ca Einsatzgruppen si asta i se pare ridicol. Relatiile personajelor principale cu sclavii i se par imposibile. Nu crede ca ar fi putut fi tratati 24/7 altfel ca obiecte. I se pare imposibil ca vreodata sa ii fi legat in vreun fel umanitatea comuna. Pe Rhett si Scarlett ii citeaza din cand in cand, mai mult pentru a-si sustine interpretarea ideologizata a filmului decat pentru a le acorda un minim de respect. Din film a inteles ca "bunăstarea proprie e mult mai importantă decât toate acțiunile personale și că poți scăpa cu orice, dacă învârți cuvinte și sentimente suficient bine." E fix pe dos.

    Dupa toate aceste contraperformante, ne asigura ca "sunt câteva creații ceva mai moderne și mai bine structurate ca să înveți ceva, ca să te bucuri sau ca să te indignezi" (sic!). Filmul, "în prezent, nu rezistă". Nici macar nu merita a fi discutat: "ca noi să ne certăm în prezent pe el mi se pare futil și extrem de obositor."

    Si atunci de ce a mai scris?

    Autorul nu intelege nici macar decizia HBO, desi o sustine partial. Califica gestul de a contextualiza filmul drept un pas "laudabil". La final tranteste niste propozitii care ar putea insemna orice. "Scopul scuză mijloacele. Sau poate nu, nu mereu." Profund.

    E un mister de ce exista acest articol.
  • -11 (33 voturi)    
    Cu ce pacatuieste cartea (Vineri, 12 iunie 2020, 0:42)

    Setalcott [utilizator]

    Ca prezinta o imagine prea umana, insuficient moralizatoare a sclaviei. Doamne fereste sa ne familiarizam, sa ne apropiem, sau si mai grav, sa empatizam cu personajele romanului. Am putea sa le intelegem. Auzi, grozavie! Sa intelegem niste oameni care aveau sclavi, sau se complaceau in statutul de sclav! Asa ceva e inacceptabil pentru absolutismul zilelor noastre. Ce ne-am face fara cenzori! Ne-am apuca iar sa tinem sclavi, ca Scarlett O'Hara.
    Este adevarat ca sclavii si stapanii traiau uneori in pace si armonie? Si daca e adevarat, e irelevant si interzis de mentionat. E adevarat ca unii stapani isi bateau din cand in cand sclavii? E adevarat, si trebuie aratat cat se poate transant, ori de cate ori e vorba de sclavie, ca nu cumva cineva sa uite cine sunt personajele pozitive si cine cele negative.
    Adevarului istoric nu conteaza, conteaza adevarul moral - unde moral e definit de moralistii de astazi, urmasii invingatorilor care au scris istoria. Singurele filme permise fara contextualizare sunt cele in care sclavia este prezentata in registrul opus lui Mitchell si stramosii nostri sunt niste monstri.
  • -13 (27 voturi)    
    M-am uitat la „Pe aripile vântului” ca să înțeleg (Vineri, 12 iunie 2020, 9:31)

    abisala [utilizator]

    Si din pacate n-ai inteles nimic!
  • -15 (27 voturi)    
    REPETAREA ERORILOR / ORORILOR (Vineri, 12 iunie 2020, 11:56)

    jidanul [utilizator]

    Omenirea repeta greseli, distrugem si demontam statui, retragem filme, speram sa nu ajungem sa ardem carti, sa demolam vestigiile istorice din Roma ori piramidele din Egipt. Asa au ajuns nazistii la putere si tot asa au ajuns la putere comunistii si cu totii care vom citii si vom cunoaste evenimentele istorice, vom invata ce orori si teroare au produs nazismul si comunismul impotriva oameniilor pe aceasta planeta si nu vom mai repeta aceleasi greseli. Aceste actiuni de demolare si distrugere trebuie oprite urgent, pentru a nu devenii "talibanii" culturii si istoriei umanitatii.
  • -8 (14 voturi)    
    Eu zic ca se pierde din vedere esentialul... (Vineri, 12 iunie 2020, 15:35)

    LiviuX [utilizator]

    Am mai spus-o la alt articol si multa lume s-a suparat. Se uita sau nu se vrea sa se recunoasca ca e un film, o opera de arta. Deci NU TREBUIE sa prezinte neaparat o realitate in mod corect. Ce ne facem cu alte opere de arta, recunoscute clar pe plan mondial, ca de ex. picturile lui Picasso? N-o sa spuneti ca prezinta realitatea exact asa cum e! Si ca sa ramanem in domeniul filmului, cum ramane cu filmele SF? Prezinta ele o realitate corecta? Sau chiar unele filem istorice, deci de la care ar fi pretentii mai mari sa prezinte o realitate corecta? "Dacii" e 100% corect istoric?
    • +11 (17 voturi)    
      Si filmele lui Nicolaescu erau arta (Vineri, 12 iunie 2020, 16:05)

      veratec [utilizator] i-a raspuns lui LiviuX

      Si cu arta asta a indoctrinat populatia.
      • +1 (1 vot)    
        Ai dreptate. (Vineri, 12 iunie 2020, 23:14)

        LiviuX [utilizator] i-a raspuns lui veratec

        Si a interzis cineva difuzarea lor, a cerut sa fie modificate? Nu am auzit de asa ceva... Mai mult, unele au fost facute special in acest scop. Ceea ce in nici un caz nu e situatia filmului "Pe aripile vantului", si nici altor filme, opere de arta.
  • -11 (17 voturi)    
    penibil articol băltăreţule. (Vineri, 12 iunie 2020, 16:01)

    let_s_twist_again [utilizator]

    ai aşteptat scandalul ăsta ca să vizionezi prima dată una dintre capodoperele cinematografiei vechi? asta te descalifică total afară de cazul că ai doar 14 ani...
    probabil că astepţi ca bogart să fie acuzat de rasism pt. a viziona şi casablanca?
    vai de capul tău, de "analizele" şi ideile tale...

    post scriptum : hbo ar merita boicotat pt. această penibilă decizie !
    • -6 (8 voturi)    
      Lasa-l pe Bogart... (Vineri, 12 iunie 2020, 17:52)

      LiviuX [utilizator] i-a raspuns lui let_s_twist_again

      Ce acem noi cu "Tache, Ianke si Cadir"???


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by