Dermatita atopică este o afecțiune cutanată cronică, inflamatorie, cu evoluție posibil îndelungată ce poate debuta la orice vârstă, explică dr. Mihaela Radu, medic specialist dermatologie, Hyperclinica MedLife Constanța. Pacienții afectați prezintă o predispoziție genetică de a dezvolta afecțiuni alergice precum eczema, rinita alergică, conjunctivita alergică, astm bronșic și urticarie. Aproximativ 10 - 20% dintre copii și 1 - 3% dintre adulți prezintă manifestări ale dermatitei atopice, cunoscându-se o predominanță pentru sexul masculin.
Care sunt cauzele dermatitei atopice?
Dr. Mihaela Radu: Există o serie de factori implicați în apariția dermatitei atopice. Aceștia sunt reprezentați de bagajul genetic, factorii de mediu, dar și factorii imunologici.
În producerea bolilor alergice se cunosc a fi implicate mai mult de 20 de gene. Atopia este transmisă familial cu o puternică influență maternă. Astfel, prezența dermatitei atopice la mama crește riscul de transmitere la copil cu 40-50%. De cele mai multe ori, pacienții cu această afecțiune au o rudă de gradul I cu dermatită atopică, rinită alergică sau astm. În situația în care ambii părinți au dermatită atopică, riscul de apariție a manifestărilor acestei afecțiuni la copii este de până la 80%.
Alergenii alimentari reprezentați de ouă, laptele de vacă cu proteine animale, alimente vegetale (soia, făină de grâu, alune) și substanțe eliberatoare de histamină (crustacee, brânză, vin roșu, căpșuni) sunt responsabili de declanșarea dermatitei atopice la aproximativ 40% din copiii cu forme moderate sau severe.
De asemenea, foarte importanți sunt și aeroalergenii (praf de casă cu antigeni acarieni, fulgi, fibre textile, mucegaiuri, peri de animale) care sunt identificați în aproximativ 50% dintre atopici. Schimbarea domiciliului poate avea un efect favorabil.
Factorii psihologici, în special stresul, sunt o componentă importantă în patogeneza dermatitei atopice. S-a observat că îndepărtarea acestui factor permite uneori să se asiste la regresii spectaculoase ale manifestărilor cutanate specifice bolii.
Elementele climatice şi mediul ambiant pot, pe de-o parte, să aibă efecte bune, spre exemplu, soarele are efecte benefice, dar cu toate acestea, la adult poate exista o fotosensibilizare. Căldura și frigul excesiv reprezintă factori de agravare a dermatitei atopice.
Cum se manifestă dermatita atopică? Cum o deosebim de alte boli ale pielii?
Dr. Mihaela Radu: Pacientul atopic prezintă paloare cutanată, dermografism alb, extremități reci, persistentă vasoconstricție pe o perioadă mai îndelungată după expunerea la frig. El este descris ca o persoană iritabilă, nesigură, cu o inteligență peste medie.
Din punct de vedere al fizionomiei, pacienții atopici prezintă un pliu suplimentar la nivelul pleoapei inferioare (semnul Dennie-Morgan), edem periorbital, tegumente palide, uscate, keratoza pilară pe obraji, brațe, coapse, regiuni lipsite de păr în zona temporală, crize de transpirație, hiperliniaritate palmară, buze uscate și fisurate.
Dermatita atopică poate debuta la orice vârstă, astfel, există dermatita atopică infantilă (a sugarului și copilului mic (0-2 ani) care apare începând cu luna a treia de viață, între 3-6 luni), dermatita atopică a copilăriei (dermatita atopică a copilului peste doi ani) și dermatita atopică a adultului (7-10% din dermatita atopică juvenilă persistă la adult). În 10-15% din cazuri, dermatita atopica poate debuta după vârsta de 15 ani, iar în 5% din cazuri după vârsta de 40 de ani.
Morfologia și distribuția leziunilor variază în funcție de vârstă
Dermatita atopica a copilăriei apare fie ca o continuare a dermatitei infantile, fie de novo, cu debut târziu în copilărie. Sunt implicate zona plicii cotului, articulația pumnului, fosa poplitee, ceafa, regiunea laterocervicală, dosul mâinilor și picioarelor.
Dermatita atopică a adultului prezintă leziuni simetrice localizate pe față (frunte, pleoape, perioral), gât, torace anterosuperior, centura scapulară, zonele flexoare ale articulațiilor mari, dosul mâinilor. Lichenificarea apare la nivelul mâinilor și a zonelor flexurale, iar pruritul este mai intens.
Eczema mâinii poate fi prima manifestare a multor adulți cu dermatita atopică.
De ce este recomandat să ajungem din timp la un specialist? Care sunt complicațiile dermatitei atopice?
Dr. Mihaela Radu: Este necesară consultarea unui medic dermatolog încă de la apariția primelor manifestări ale dermatitei atopice. Acest lucru va determina împiedicarea agravării leziunilor și evitarea complicațiilor bolii.
Principalele complicații ale dermatitei atopice sunt complicațiile infecțioase, la apariția cărora contribuie imunitatea celulară scăzută, inflamația cronică și leziunile de grataj.
Factorii infecțioși implicați sunt atât bacterieni, virali cât și micotici. Bacteriile, în special stafilococul auriu poate coloniza leziunile de dermatită atopică, iar multiplicarea lui în exces poate produce impetiginizare, foliculită, piodermite, adenopatii satelite sau chiar infecții profunde.Virusurile epidermotrope la pacienții cu dermatită atopică pot determina primo-infecție herpetică severă, infecție herpetică diseminată, molluscum contagiosum, infecție vaccinală diseminată sau veruci multiple recidivante. Factorii micotici pot exacerba leziunile de dermatită atopică, provocând infecții tricofitice cronice sau infecții candidozice.
Alte complicații ale acestei afecțiuni sunt: subdezvoltarea staturo-ponderală din cauza regimurilor alimentare privative, hipoalergenice și a utilizării corticoterapiei, eritrodermizare și tulburări de dezvoltare psihică.
Care este tratamentul dermatitei atopice?
Dr. Mihaela Radu: Tratamentul începe de la igiena tegumentelor astfel că, igiena excesivă duce la îndepărtarea filmului lipidic protector al pielii, ceea ce va antrena un dezechilibru al integrității cutanate.
Dușurile frecvente pot duce la uscăciunea tegumentului, dar limitarea lor la un singur duș pe zi, cu o durată cât se poate de scurtă și cu apa la temperatură cât mai scăzută posibil ajută atât la hidratarea pielii, cât și la îndepărtarea bacteriilor și a altor microorganisme care pot cauza infecții ale tegumentului.
Pacientului cu dermatită atopică trebuie să facă un duș în fiecare zi din cauza faptului că în peste 90% dintre leziunile de dermatită atopică există o colonizare cutanată cu stafilococ auriu, acesta putând exacerba inflamația. Este foarte important ca după duș, când pielea este încă ușor umedă să se aplice emolientul specific pentru pielea atopică.
Se recomandă evitarea săpunurilor dure, colorate, dar și a detergenților. Este absolut necesară folosirea produselor de igienă a pielii special concepute pentru pielea atopică, formule fără alergeni, fără săpun, fără parabeni, fără coloranți artificiali, hipoalergenice, care să curețe delicat și să protejeze echilibrul pielii. Astăzi dispunem de o gamă largă de geluri de duș, săpunuri sau uleiuri de duș pentru pielea atopică. După folosirea lor, se recomandă îngrijirea complementară cu balsamuri și creme hidratante.
Cum putem preveni dermatita atopică?
Dr. Mihaela Radu: Putem încerca să limităm pe cât posibil apariția leziunilor cutanate prin reducerea expunerii la factorii de mediu implicați în declanșarea dermatitei atopice. Gena de atopie este transmisibilă, astfel încât nu putem exclude transmiterea ei la generațiile următoare în cadrul aceleiași familii. Se recomandă evitarea alergenilor alimentari, aeroalergenilor, trofalergenilor, autoalergenilor. Este necesară menținerea unei bariere cutanate integre cu limitarea apariției uscaciunii cutanate. Evenimentele stresante ar trebui evitate pe cât de mult posibil precum și utilizarea medicamentelor posibil incriminate în declanșarea erupției atopice.
Ținând cont de aceste evenimente care pot determina apariția dermatitei atopice, orice persoană cu predispoziție la atopie poate reduce pe cât posibil apariția bolii.
***
Articol suținut de MedLife, o companie cu tradiție, care de-a lungul timpului a îndrăznit să țintească tot mai sus pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc.
Suntem cu un pas înainte în tot ceea ce înseamnă servicii medicale: complexitatea și calitatea actului medical, tehnologia din dotare și profesionalismul corpului medical.
Misiunea noastră este de a face România bine prin medicină și știință, prin informare și cunoaștere, dar și cu grijă și empatie. Pentru că medicina, așa cum o înțelgem noi, este cunoaşterea vieţii de la ştiinţă la emoţii.
