Proiectul de reorganizare administrativa al PDL a aprins spiritele in interiorul coalitiei de guvernare. UDMR nu vrea sa renunte la ideea de reimpartire in care judetele Harghita, Covasna si Mures sa se regaseasca doar ele trei in aceeasi unitate administrativa si care sa traseze granitele asa numitului Tinut Secuiesc. HotNews.ro a realizat profilul acestei zone mult disputate si a abordat trei teme principale: istoria, demografia si economia Tinutului Secuiesc.

Potrivit recensamantului populatiei din anul 2002, etnicii maghiari formeaza majoritatea absoluta a judetelor Covasna si Harghita si reprezinta o importanta parte a populatiei judetului Mures. In 2002, in judetele Harghita, Covasna si Mures, cele trei judete care formeaza asa numitul Tinut Secuiesc (denumire ce nu reprezinta o unitate administrativa), traiau 668.471 de etnici maghiari (59,2%), dintr-o populatie totala de 1.129.522 de locuitori. in judetele Covasna si Harghita, etnicii maghiari formeaza o majoritate de 73,8% si respectiv 84,1%. Potrivit datelor oficiale, o parte a acestor maghiari, in special cei rurali, se identifica, direct sau indirect, cu secuii.

Istoric: "Secuii erau avangarda armatei ungare si aveau privilegii economice"

Potrivit profesorului doctor Marius Diaconescu de la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti, specializat in Istoria medievala a Transilvaniei si Relatiile Tarilor Romane cu Regatul Ungariei, in istoriografia maghiara inca nu s-a clarificat care e originea secuilor. Exista mai multe teorii. Una dintre teorii spune ca acestia ar fi de fapt kazari si s-au legat de unguri in momentul cand acestia au trecut prin Nordul Marii Negre. Altii spun ca ar fi resturi din vechii huni, insa nu exista surse directe despre originea lor.

"Ei (n.r. secuii) apar intai la marginea vestica a Transilvaniei in zona Bihorului candva in secolele X-XI. Apoi apar in centrul Transilvaniei in zona Turda-Aries, prin secolul XII. Tot prin aceeasi perioada apar si intr-o parte a Hunedoarei, undeva catre Orastie. Spre finalul secolului XII putem spune ca s-au asezat definitiv in coltul sud-estic al Transilvaniei. Acesti secui au fost mereu avangarda armatei maghiare. Probabil ca ordinea asezarii lor, in care au patruns in Transilvania, arata si etapele inaintarii ungurilor in Transilvania", a precizat pentru HotNews.ro prof. dr. Marius Diaconescu.

Pentru ca faceau parte din avangarda armatei regale maghiare, secuii beneficiau de unele privilegii. "Ca rasplata ca luptau in avangarda, erau scutiti de impozitele obisnuite catre statul medieval maghiar. Aveau doar obligatia darii boului cand se nastea primul baiat al regelui maghiar. Fiecare familie de secui dadea atunci un bou pentru rege", mai explica Diaconescu.

Secuii erau organizati in sapte Scaune secuiesti, iar in fruntea lor era un Comite numit de catre Rege din randul nobililor maghiari. Acest Comite avea in primul rand atributii militare si judecatoresti.

Marea Adunare a Secuilor, Ditrau (Harghita)

Foto: Agerpres

"Secuii nu s-au considerat unguri decat de prin secolul XVIII-XIX. Ei pana tarziu ziceau ca sunt altceva decat unguri. Cum a avut loc aceasta identificare a lor cu ungurii? Incepand cu finalul secolul al XVI-lea secuii isi pierd treptat privilegiile. In primul rand sunt principii din familia Batory care ii impoziteaza, ceea ce inseamna anularea privilegiilor.

Dar lovitura de gratie au primit-o secuii din partea austriecilor. In 1761-1764 in Transilvania s-au organizat mai multe regimente de granita, inclusiv doua romanesti, dar si trei secuiesti. Aceste regimente de granita aveau alte principii de functionare decat vechea armata secuiasca. Practic austriecii au impus impozite si taxe ca pentru orice locuitor al imperiului. Si acele regimente aveau reguli si statut ca orice alt regiment din armata hapsburgica. Atunci s-au rasculat efectiv secuii si de aceea multi dintre ei, cateva mii de familii, au trecut peste munti in Moldova", mai precizeaza Diaconescu.

Potrivit istoricului, in secolul XIX tot mai multi unguri ii asimileaza pe secui in istoria lor si in general in tot ce inseamna cultura maghiara ca si maghiari. "Ce e ciudat: in 1890-1900 in multe sate secuiesti erau multi secui cu nume romanesti. Pe final de secol XIX, erau mai multe biserici ortodoxe decat sunt astazi in mijlocul secuilor. Ce ne arata asta? Secuii au fost amestecati initial cu romanii si a fost o asimilare a acestor romani de catre secui. Au mai ramas unele nume romanesti", spune Diaconescu.

Autonomia secuilor in Evul Mediu - "Strans legata de rolul militar al secuilor"

Harta secuilor din Mures, Harghita si Covasna

Foto: Wikipedia / User: Ugo

Potrivit datelor oficiale, in Romania traiesc 1.431.807 maghiari din care 668.471 traiesc in judetele Covasna, Harghita si Mures, asa numitul Tinut Secuiesc. In procente, in aceasta zona se gasesc aproximativ 46,69% din etnicii maghiari de pe intreg teritoriul Romaniei.

In ceea ce priveste Tinutul Secuiesc si autonomia acestei zone de-a lungul vremii, istoricul Marius Diaconescu aminteste ca in Transilvania a existat o "increngatura de autonomii", insa in cazul secuilor aceasta a fost mereu legata de rolul lor militar.

"In Evul Mediu, in perioada Voievodatului Transilvaniei pana la 1541, exista acel Comite al Secuilor peste cele 7 Scaune Secuiesti care aveau propria administratie separata de comitatele nobiliare, respectiv separata de scaunele sasesti. A fost o increngatura de autonomii, dar nu era un Tinut Secuiesc in care un om era ales de secui ca sa-i conduca.

In timpul lui Iosif al II-lea, pe la 1780, in Transilvania s-a aplicat o reforma administrativa. Vechile comitate au fost reimpartite. Si atunci au fost sparte acele autonomii locale. Dar de Tinut Secuiesc asa cum se vrea astazi, nu a fost niciodata vorba. A fost o autonomie secuiasca in cadrul Voievodatului Transilvaniei sau Regatului Transilvaniei in Evul Mediu pronind de la rolul lor militar. Ei au beneficiat de autonomie datorita rolului lor ca avangarda a armatei maghiare. Autonomia a fost legata intotdeauna de aceste slujbe militare, de nimic altceva", a mai explicat Diaconescu.

Potrivit istoricului maghiar Andrea Varga, "In ziua de azi, cand vorbim despre autonomie, ne referim la altceva fata de ce insemna acum cateva sute de ani. Ei (n.r. Secuii) au avut un statut aparte, dar atunci era ceva militaresc. Nu prea inteleg despre ce e vorba in ziua de azi, nu prea inteleg nici toate discutiile din Romania".

"Este halucinanta povestea asta cu autonomia. Nu au infrastructura necesara. Economic vorbind, daca va uitati la PIB, nu stau deloc bine aceste judete. Eu nu am inteles niciodata aceasta problema. Dupa parerea mea impartirea asta NUTS II* este prea mare si nu ar trebui sa se faca o astfel de reimpartire teritoriala. In ziua de azi nu e vorba de autonomie teritoriala, ci de o regionalizare. Dar e o problema ca in Romania nu se pricepe acest lucru si mereu se ajunge la istorie", a declarat pentru HotNews.ro istoricul maghiar Andrea Varga

(* NUTS = Nomenclature of Territorial Units for Statistics / NUTS II - Unitati teritoriale cu o populatie cuprinsa intre 800.000 si 3 millioane de locuitori, definite astfel de catre Eurostat, in Nomenclatorul Statistic al unitatilor teritoriale ale UE. Regiunile de nivel NUTS II reprezinta principalul nivel de analiza pentru politica de dezvoltare regionala.)

**Andrea Varga a primit Premiul "Eudoxiu Hurmuzachi" al Academiei Romane in 2004 si si a fost distinsa cu "Crucea de merit" a Ungariei in 2008

Ce pasi au facut autoritatile locale pentru a obtine autonomia locala

Alaturi de proiectele de reorganizare administrativa propuse la nivel inalt de UDMR si in care cele trei judete Mures-Harghita-Covasna sunt puse impreuna in aceeasi regiune, si autoritatile locale au luat masuri pentru a simboliza cat mai bine Tinutul Secuiesc.

Inaugurarea panoului 'Tinutul Secuiesc'

Foto: Agerpres

In vara lui 2007, Consiliul Judetean Covasna a amplasat un panou de 18 metri patrati care marcheaza intrarea in Tinutul Secuiesc. Demeter Janos, presedintele CJ Covasna, preciza atunci ca panoul este montat la intrarea dinspre Brasov, in comuna Chichis, si ca va fi mentinut permanent.

In februarie 2008, Consiliul National Secuiesc anunta rezultatele unui sondaj, denumti neoficial referendum privind autonomia asa-numitului "Tinut Secuiesc". Astfel, 99,3% dintre cei intervievati s-au declarat in favoarea autonomiei. Referendumul intern, neoficial, cu urne mobile, s-a organizat in decurs de un an in judetele Covasna, Harghita si Mures. La acest au raspuns circa 200.000 de etnici maghiari din Covasna, Harghita si Mures.

In mai 2009, Presedintele Consiliului National Secuiesc, Izsak Balazs, anunta caTinutul Secuiesc a obtinut codul ".sic" pentru un domeniu de Internet. "Acest cod al domeniului de nivel superior ".sic" este, de fapt, prescurtarea cuvantului latin "siculitas". In traducerea de astazi ar fi "secuime". In latina medievala a insemnat, pe vremuri, acea comunitate autoguvernata si inzestrata cu drepturi si libertati la care facem referire - deci la traditiile libertatii secuiesti", a afirmat Iszak Balazs.

In noiembrie 2009, Consilierii judeteni harghiteni au aprobat un proiect de hotarare prin care steagul Consiliului National Secuiesc devine si steagul judetului Harghita si poate fi folosit la manifestari festive. Steagul respectiv, de culoare albastra, pe care se afla o dunga aurie, alaturi de Soarele si Luna, este folosit de mai mult timp de Consiliul National Secuiesc, organizatie care lupta pentru autonomia teritoriala a tinutului Secuiesc. De altfel, cu cateva luni inainte, steagul a fost votat, intr-o sedinta a Consiliului National Secuiesc, ca viitorul steag al tinutului Secuiesc, scria Agerpres, citat de Napocanews.ro

In mai 2011, la Bruxelles s-a deschis o Reprezentanta a Tinutului Secuiesc. Pe 31 mai la Buxelles a avut loc receptia organizata de europarlamentarii UDMR Laszlo Tokes, Iuliu Winkler si Sogor Csaba cu ocazia deschidererii reprezentantei. Europarlamentarul Catalin Ivan sustine ca prin infiintarea reprezentantei se incearca "individualizarea Tinutului Secuiesc si apropierea acestuia de Ungaria". Iuliu Winkler spune insa ca reprezentanta va functiona ca si intrument de promovarea si de atragere de fonduri europene si ca numele biroului a fost ales pentru a promova brandul "Tinutul Secuiesc". Europarlamentarul PSD Corina Cretu sustine ca "Este o incercare de a impune o fictiune".

Cum arata Tinutului Secuiesc din punct de vedere demografic

In ceea ce priveste datele demografice, dintre cele trei judete care compun asa-numitul Tinut Secuiesc, cel mai mic judet este Covasna cu 222.481 locuitori, mai bine de jumatate dintre acestia traind in mediul rural. Potrivit datelor oficiale, in Covasna se regasesc 164.158 de etnici maghiari, adica 73,81% din totalul populatiei din judet. Cu o suprafata de 3.710 kmp, densitatea de locuitori in judetul Covasna este de 60 loc/kmp.

Judetul Harghita are o populatie de 325.127 locuitori, din care peste 56% traieste in mediul rural. In judetul Harghita, exista 276.038 etnici maghiari, adica 84,61% din totalul populatiei. Suprafata judetului este de 6.639 kmp si densitatea este de 52 loc/kmp.

Judetul Mures este si cel mai mare din Tinutul Secuiesc. Populatia judetului este de 580.672 locuitori, din care 48% locuiesc in mediul rural. In Mures traiesc 228.275 etnici maghiari, adica 39,26% din totalul de locuitori din judet. Conform recensamantului din 2002, Municipiul Targu Mures este orasul din Romania cu cel mai mare numar de etnici maghiari (70.108 locuitori de etnie maghiara).

In procente, orasul cu cea mai mare pondere de etnici maghiari este municipiul Odorheiu Secuiesc (judetul Harghita), in care ponderea etnicilor maghiari era in anul 2002 de 95,75%.

In Tinutul Secuiesc exista si localitati cu majoritate romaneasca. Spre exemplu, Municipiul Toplita, cea de-a patra asezare urbana a judetului Harghita, are o populatie de romani de 71,1%.

Un alt exemplu, in judetul Covasna, orasul Intorsura Buzaului are o populatie de 8.926 locuitori din care 8.853 romani, 57 maghiari si 15 romi, potrivit recensamantului din 2002.

Cum arata economia in Mures, Harghita si Covasna

In ceea ce priveste datele economice ale acestor judete, observam ca salariul mediu net este mai mic decat salariul mediu net pe tara 1.472 lei. Astfel, potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), salariul mediu net in judetul Mures este de 1.254 lei, in judetul Harghita este de 1.189 lei, iar in judetul Covasna salariul mediu net in anul 2011 este 1.254 lei.

In ceea ce priveste aportul fiecarui judet la PIB, avem urmatoarele cifre estimate pentru 2011: judetul Mures - 10,69 mld lei; judetul Harghita - 6,21 mld lei; judetul Covasna - 3,99 mld lei, penultimul loc la nivel national inaintea judetului Giurgiu.

Referitor la rata somajului estimata pentru finele lui 2011, aceasta se prezinta in felul urmator pentru cele trei judete: Mures - 7,7%; Harghita - 8,5%; Covasna - 9,3%.

In ceea ce priveste diferenta dintre contributia la bugetul tarii si sumele primite inapoi de la bugetul central, cele doua judete primesc de la bugetul de stat la fel de mult pe cat le sunt contributiile.

Astfel potrivit datelor Ministerului de Finante, in 2009, judetul Harghita a contribuit la bugetul de stat cu 472 milioane lei si a primit inapoi 469 milioane, in timp ce judetul Covasna a contribuit cu 315 milioane lei si a primit inapoi exact aceeasi suma.

Judetul Mures a contribuit in 2009 la buget cu 1.016 milioane lei si a primit inapoi 781 milioane lei, alimentand bugetul central cu 235 milioane lei.

Raportandu-ne la numarul de pensionari, cele trei judete se incadreaza in media nationala (Sursa). Astfel, in Mures exista 140.706 pensionari, care reprezinta 24,2% din totalul populatiei, in Harghita sunt 73.808 pensionari (22,7%), iar in Covasna sunt 44.412 pensionari (20% din totalul populatiei din judet).

Diferenta economica uriasa intre Tinutul Secuiesc si regiunile inconjuratoare in varianta de reorganizare propusa de UDMR

Regiunea Mures-Covasna-Harghita, adica Tinutul Secuiesc, este printre cele mai sarace regiuni, si ar ocupa penultima pozitie in planul UDMR de reimpartire teritoriala a tarii in 16 judete, potrivit econtext.ro.

In varianta de reorganizare teritoriala cu opt judete propusa de PDL, produsul intern brut din cele sapte regiuni (fara Bucuresti-Ilfov) are o valoare destul de apropiata. Astfel, valoare medie a judetelor din regiunea de dezvoltare centru ar fi de 10,2 mld lei, apropiata de valoarea regiunilor din jur (10,45 mld lei Nord-Vest; 10,84 mld lei Vest, 10,44 mld lei Sud etc).

In schimb, varianta UDMR de reorganizare in 16 regiuni, una dintre ele fiind formata din judetele Mures, Haghita si Covasna, exista discrepante uriase intre regiunile bogate si cele sarace.

Astfel, valoarea medie a PIB-ului calculata pentru cele trei judete din Tinutul Secuiesc ar fi de 6,96 mld lei, o valoare comparativ mai mica fata de regiunile inconjuratoare. Cateva exemple: 12,65 mld lei pentru Cluj-Maramures-Bistrita-Nasaud; 15,42 mld lei pentru Sibiu-Brasov, 9,95 mld lei pentru Hunedoara-Alba; 9,93 mld lei pentru Neamt-Iasi-Bacau-Vaslui.