Ministerul Justitiei a publicat marti proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statului judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior, pentru a-l supune dezbaterii publice. Potrivit acestuia, Inspectia Judiciara va functiona in continuare pe langa Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), dar va avea personalitate juridica si va fi ordonator principal de credite.

Proiectul de lege vine la circa o luna dupa ce ministrul Catalin Predoiu le transmitea magistratilor ca, "in Romania, profesia de magistrat este printre putinele care nu raspunde pentru ce face".

• Consulta proiectul in documentul atasat

Judecatorii si procurorii ar putea fi suspendati din functie pe o perioada de pana la 6 luni, in cazul in care incalca indatoririle specifice functiei sau aduc atingere prestigiului functiei detinute. Actul normativ propus extinde sfera abaterilor disciplinare pentru care magistratii vor raspunde si defineste notiunea de exercitare a functiei cu grava neglijenta ori rea credinta.

Potrivit proiectului, constituie abateri disciplinare:

• nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii;
• imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror;
• absente nemotivate de la serviciu;
• nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter, precum si a altor informatii de care a luat cunostinta in exercitarea functiei, cu exceptia celor de interes public, in conditiile legii;
• nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa, precum si formularea de cereri repetate si nejustificate de abtinere;
• nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor ori intarzierea repetata in efectuarea lucrarilor, din motive imputabile;
• folosirea functiei detinute pentru a obtine un tratament favorabil din partea autoritatilor sau interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii;
• exercitarea functiei cu rea ￢ credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune;
• nemotivarea hotararii judecatoresti sau utilizarea in cuprinsul motivarii a unor expresii inadecvate sau in mod manifest contrare rationamentului juridic;
• atitudinile ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili sau reprezentantii altor institutii;
• incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii;
• desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu;
• refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces;
• manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu;
• refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu;
• nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
• participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii;
• obstructionarea activitatii de inspectie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;
• nerespectarea dispozitiilor procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea;
• nerespectarea dispozitiilor sau deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul instantei sau parchetului ori a altor dispozitii cu caracter administrativ cuprinse in actele normative in vigoare;
• neindeplinirea obligatiei privind transferarea normei de baza la instanta sau parchetul la care functioneaza.

Proiectul defineste notiunea de exercitare a functiei cu grava neglijenta ori rea credinta. Astfel, exista rea-credinta "atunci cand judecatorul sau procurorul incalca, cu stiinta, normele de drept material sau procesual".

De asemenea, exista neglijenta "atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav si nescuzabil, normele de drept material sau procesual".

Sunt prevazute si sanctiunile disciplinare care se pot aplica judecatorilor si procurorilor, proportional cu gravitatea abaterilor, cea mai grava fiind excluderea din magistratura:

• avertismentul;
• diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 20% pe o perioada de pana la 6 luni;
• mutarea disciplinara pentru o perioada de pana la un an la o instanta sau la un alt parchet, situate in circumscriptia altei curti de apel ori in circumscriptia altui parchet de pe langa o curte de apel;
• suspendarea din functie pe o perioada de pana la 6 luni;
• excluderea din magistratura.

Intr-un nou capitol introdus in proiectul de lege, se prevede organizarea Inspectiei Judiciare, astfel:

• Inspectia Judiciara se organizeaza ca autoritate autonoma, cu personalitate juridica, ce functioneaza la nivel national, ca structura unica, cu sediul in municipiul Bucuresti;
• Inspectia Judiciara este condusa de un inspector sef, ajutat de un inspector sef adjunct, numiti pe baza concursului organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea unei singure reinnoiri.
• Inspectia judiciara actioneaza potrivit principiului independentei operationale si indeplineste, prin inspectori judiciari numiti in conditiile legii, atributii de analiza, verificare si control in domeniile specifice de activitate.
• Normele metodologice pentru efectuarea lucrarilor de inspectie se aproba, la propunerea inspectorului sef, prin hotarare a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Titularii actiunii disciplinare vor fi:

* in cazul raspunderii disciplinare a judecatorilor, Inspectorul Sef al Inspectiei Judiciare, inspectorii, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul Justitiei;

* in cazul raspunderii disciplinare a procurorilor, Inspectorul Sef al Inspectiei Judiciare, inspectorii, Procurorul General al PICCJ, ministrul Justitiei.

Astfel, presedintele Curtii Supreme, Procurorul General si ministrul Justitiei vor putea sesiza Inspectia Judiciara, procedura care nu era prevazuta in lege pana acum.

Catalin Predoiu a precizat saptamana trecuta ca "in statele europene, ministrul Justitiei este titular al actiunii disciplinare, calitate partajata sau nu, in functie de sistemul adoptat de fiecare stat. Solutia din legea noastra din 2004, in care ministrul Justitiei nu este titular al actiunii disciplinare, este o particularitate in Europa si a reprezentat o solutie gresita, care si-a produs efectele nedorite in ultimii ani in special".

Ministrul Justitiei a declarat ca "se consacra dreptul de recurs in favoarea inspectorilor in raport cu Hotararile pronuntate de Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii" si ca "va fi extinsa sfera abaterilor disciplinare si se va modifica sistemul de sanctiuni disciplinare".

"Sursa de inspiratie a proiectului a fost legea spaniola, - dat fiind ca s-a derulat de catre Consiliul Superior al Magistraturii Programul de Twinning Light - Consolidarea Inspectiei Judiciare din Romania - raspunderea disciplinara - cu experti spanioli, fara ca acest demers sa fi imbracat forma unui act normativ. Am studiat insa si am avut in vedere si modul de structurare a acestei institutii in alte state europene, precum Franta, Germania, Olanda", a precizat Predoiu.

Pe 16 mai, Catalin Predoiu deschidea conferinta "Raspunderea magistratilor" declarand ca "raspunderea materiala nu functioneaza, iar raspunderea disciplinara este sublima, dar lipseste aproape cu desavarsire". "Nu se raspunde", a conchis atunci Predoiu, fara a-i numi exact nici pe responsabili, nici cauzele si nici pe cei care pot solutiona aceasta problema.

Raspunderea magistratilor "este una dintre caile prin care se poate imbunatati calitatea actului de justitie si ar trebui sa fie soclul pe care sa fie asezata statuia independentei justitiei", declara atunci ministrul Justitiei, precizand ca, "pe langa realitatea ca nu se raspunde pentru erori judiciare, ne mai confruntam cu un adevar pe care e bine sa-l rostim, fara sa culpabilizam a priori pe nimeni. Adevarul este ca nu se doreste deocamdata o raspundere materiala a magistratilor care sa fie efectiva si reala".