Sorin Ovidiu Vintu, Octavian Turcan si Alexandru Stoian nu mai reprezinta un pericol public, pericolul diminuandu-se in decursul celor 6 luni care au trecut de la ultimele demersuri ale acestora pentru sprijinirea lui Nicolae Popa, se arata in motivarea deciziei de punere in libertate a celor trei inculpati, data publicitatii joi de Curtea de Apel Bucuresti si citata de Agerpres. Sorin Ovidiu Vintu, Octavian Turcan si Alexandru Stoian au fost eliberati din arestul preventiv in urma cu 3 saptamani, in urma unei decizii a judecatoarelor Viorica Costiniu si Luciana Mera, de la Curtea de Apel Bucuresti.

• "Acest pericol a existat in perioada decembrie 2009 - martie 2010, dar nu mai este actual, intrucat s-a diminuat in cele 6 luni care au trecut de la ultimele demersuri ale inculpatilor pentru sprijinirea condamnatului Nicolae Popa. Se poate considera ca, in opinia organului de urmarire penala, acest pericol nu a existat nici macar in perioada decembrie 2009 - martie 2010 caci, desi prin ordonanta din 16.12.2009 de luare a masurii obligarii de a nu parasi tara, inculpatului Sorin Ovidiu Vintu i s-a interzis sa ia legatura cu numitii Nicolae Popa, Virgil Popa si Turcan Octavian, ulterior, incepand cu ordonanta din 12.01.2010 si in ciuda dovezilor referitoare la continuarea demersurilor de sprijinire a lui Nicolae Popa, aceasta interdictie nu a mai fost mentinuta. Daca in perioada decembrie 2009 - martie 2010 s-a considerat ca inculpatii nu prezinta pericol pentru ordinea publica, cu atat mai putin in prezent, dupa o perioada indelungata de timp in care nu s-au evidentiat alte acte de sprijinire a condamnatului Nicolae Popa, existenta unui atare pericol nu mai poate fi sustinuta. Nu exista motive rezonabile si suficiente pentru a considera ca lasati in libertate, inculpatii vor comite alte fapte prevazute de legea penala", se arata in motivarea instantei.

Instanta mai arata, in motivare, ca, desi faptele de care sunt acuzati Sorin Ovidiu Vintu si Octavian Turcan sunt grave, acest lucru nu este un motiv pentru arestarea celor doi:

• "In acord cu motivarea parchetului si opinia exprimata in incheierea recurata, instanta de recurs considera ca faptele retinute in sarcina inculpatilor Sorin Ovidiu Vintu si Turcan Octavian sunt grave. Desi incadrabile din punct de vedere juridic intr-o infractiune al carui maxim de pedeapsa este de 7 ani inchisoare (fiind deci caracterizata printr-un pericol social generic moderat), in concret, actiunile celor doi inculpati evidentiaza o periculozitate sporita, fiind vorba despre sprijinirea materiala a unei persoane data in urmarire internationala, condamnata la 15 ani inchisoare intr-un caz cu o rezonanta sociala deosebita, fiind de notorietate ca respectiva persoana s-a sustras si cercetarii judecatoresti. In plus, din actele si lucrarile dosarului reiese determinarea inculpatilor in sensul sprijinirii lui Nicolae Popa, prin continuarea demersurilor si dupa momentul la care s-a inceput urmarirea penala si inculpatii au luat cunostinta ca sunt cercetati pentru infractiunea de favorizare a infractorului. Asa cum rezulta din art.136 alin.8 C. pr. pen., gravitatea faptelor nu este insa unicul criteriu de apreciere a necesitatii arestarii preventive, aceasta idee regasindu-se si in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului".

In motivare se mai arata ca procurorii nu au probe care sa ateste ca Vintu si Turcan l-au sprijinit, dupa 1 aprilie 2010, pe Nicolae Popa, cu atat mai mult cu cat Tribunalul Bucuresti a admis interceptarea convorbirilor telefonice doar in perioada decembrie 2009 - martie 2010:

• "Asa cum rezulta din probele administrate in cauza, dupa inceperea urmaririi penale, demersurile de sprijinire a lui Nicolae Popa nu pot fi retinute decat in perioada decembrie 2009 - februarie 2010 (in ceea ce-l priveste pe inculpatul Turcan), respectiv decembrie 2009 - martie 2010 (in ceea ce-l priveste pe inculpatul Vintu), fara ca ulterior sa se dovedeasca savarsirea unor asemenea actiuni. Cu toate acestea, in cuprinsul incheierii recurate si al mandatelor de arestare preventiva emise de prima instanta se retine ca activitatea infractionala a fost desfasurata pana in luna septembrie 2010. Se poate observa ca perioada decembrie 2009 - martie 2010 coincide cu cea in care Tribunalul Bucuresti a autorizat interceptarea si inregistrarea convorbirilor telefonice, a activitatilor si convorbirilor din mediul ambiental pentru cei doi inculpati si ca dupa data de 1.04.2010, nu se mai putea obtine autorizarea unor asemenea activitati, deoarece conform art.911 alin.5 C. pr. pen. durata totala a interceptarilor si inregistrarilor autorizate, cu privire la aceeasi persoana si aceeasi fapta, nu poate depasi 120 zile. A afirma ca inculpatii au continuat si dupa data de 1.04.2010 actiunile de sprijinire ale numitului Nicolae Popa, constituie o simpla supozitie, care nu este sustinuta de materialul probator. Imposibilitatea obtinerii, dupa aceasta data, a autorizarii de interceptare nu dispenseaza organul de urmarire penala de obligatia de a dovedi comportamentul ulterior al inculpatilor".

In plus, instanta considera "irelevante" informatiile obtinute de procurori in legatura cu conturile pe care Vintu si Turcan le aveau la o banca din Cipru:

• "Aceste informatii nu au conturat o alta situatie decat cea cunoscuta la momentul inceperii urmaririi penale si luarii masurii de a nu parasi tara fata de inculpatii Vantu si Turcan, nici din punct de vedere al modului de comitere al faptelor si, cu atat mai putin, referitor la periculozitatea inculpatilor. Se observa, mai intai, ca aceste informatii vizeaza exclusiv temeinicia acuzatiilor - interesand deci din perspectiva conditiilor prev. art.143 C. pr. pen. si nu pericolul pe care inculpatii l-ar prezenta pentru ordinea publica - din perspectiva art.148 lit.f C. pr. pen. In al doilea rand, desi absolut necesare pentru justa solutionare a cauzei (in aceeasi masura ca si informatiile solicitate pe calea comisiei rogatorii din Indonezia, prin care trebuie sa se clarifice situatia contului in care au fost transferati cei 50.000 euro si legatura lui Nicolae Popa cu acest cont, informatii care nu au fost inca transmise), probele obtinute pe calea comisiei rogatorii efectuate in Cipru nu ofera elemente cu caracter de noutate, ci confirma o situatie deja cunoscuta si evidentiata inca de la data inceperii urmaririi penale".

Motivarea deciziei de punere in libertate mai arata ca nu exista indicii temeinice care sa ateste ca Vintu ar fi incercat sa influenteze martorii implicati in dosar, iar discutiile acestuia cu Alexandru Stoian si Virgil Popa "se inscriu in limitele rezonabile determinate de relatia apropiata pe care inculpatul Vantu o are cu acestia".

In ceea ce il priveste pe Alexandru Stoian, soferul lui Vintu, Curtea de Apel sustine ca nu exista probe care sa ateste ca acesta i-a sprijinit pe Sorin Ovidiu Vintu si Octavian Turcan.

In motivarea opiniei separate semnate de judecatoarea Cristina Rotaru se mentioneaza ca Sorin Ovidiu Vantu si Octavian Turcan ar fi trebuit sa ramana in arest si doar Alexadru Stoian trebuia eliberat. Iata ce se mentioneaza in opinia separata:

• Apărătorii inculpaţilor au argumentat că este pentru prima dată când în România se ia măsura arestării preventive  pentru această infracţiune. În primul rând în practica judiciară nu există foarte multe astfel de infracţiuni, de aceea nici jurisprudenţa în domeniul măsurilor preventive legate de această infracţiune nu poate fi bogată, în al doilea rând au existat hotărâri, chiar ale acestei instanţe prin care s-a luat măsura arestării preventive pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului.
• Cea de a doua condiţie a art.148 lit.f C.p.p. presupune existenţa unor probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, iar apărătorii au invocat faptul că nu există astfel de probe la dosar.Consider că textul de lege nu trebuie interpretat ad literam pentru că o asemenea interpretare ar conduce la concluzia că în nicio situaţie nu ar putea fi luată măsura arestării preventive în baza acestui temei, întrucât este imposibil să existe probe asupra unor comportamente viitoare. Pericolul pentru ordinea publică, reprezintă o predicţie, o apreciere pe care judecătorul o face asupra comportamentului viitor al inculpatului.
  
• "Analizând încheierea recurată, consider că prima instanţă a analizat în mod corect, în vederea luării măsurii arestării preventive, faptele penale din perioada octombrie - 2 decembrie 2009, rezultând din considerente că activitatea desfăşurată de inculpaţi în perioada ulterioară începerii urmăririi penale este considerată ca una ce potenţează pericolul pe care inculpaţii îl prezentau pentru ordinea publică. De altfel, la dosar nici nu există indicii cu privire la săvârşirea unei activităţi infracţionale până la momentul luării măsurii arestării preventive, materialul probator oprindu-se la fapte ce au fost comise până în aprilie 2010. De aceea, consider că în cauză nu se impunea o casare a acestei încheieri, ci doar o îndreptare a erorii materiale strecurate în mandatele de arestare, în cazul în care erau respinse recursurile inculpaţilor. Pentru toate acestea, apreciez că în cauză trebuia admis recursul inculpatului Stoian Alexandru şi respinse recursurile formulate de inculpaţii Vîntu Sorin Ovidiu şi Ţurcan Octavian."
• "În opinia majoritară s-a reţinut că cei doi inculpaţi prezintă pericol pentru ordinea publică, însă acest pericol nu mai este actual, deoarece din aprilie 2010 şi până în septembrie 2010 nu există dovada că inculpaţii au mai săvârşit acte de ajutorare a condamnatului Popa Nicolae, iar dacă în perioada ianuarie-martie 2010 Parchetul nu a solicitat arestarea preventivă, rezultă că a considerat că aceştia nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Apreciez că pericolul pentru ordinea publică, la momentul propunerii luării măsurii arestării preventive este actual. Începând cu aprilie 2010 nu au mai fost interceptate convorbirile telefonice ale inculpatului Vîntu Sorin Ovidiu şi ale inculpatului Ţurcan Octavian şi nu s-au administrat alte probe privind activitatea infracţională a acestora. S-ar putea susţine aşadar că, pentru a vorbi de actualitatea pericolului pentru ordinea publică, Parchetul ar fi trebuit să solicite luarea măsurii preventive imediat ce a constatat că alte probe privind activitatea infracţională a acestora nu pot fi administrate, sau chiar mai devreme, în intervalul 2 decembrie 2009-aprilie 2010.  Însă,  la acel moment, aprilie 2010, nu era finalizată comisia rogatorie din Cipru, privind circuitul sumelor de bani prin intermediul firmelor aparţinând inculpatului Ţurcan. La dosar exista doar transcrierea convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi şi declaraţiile unor martori, însă nu existau dovezi care să ateste că sumele de bani despre care inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu discuta cu Popa Nicolae aveau un corespondent în realitate."

• Motivarea deciziei de arestare preventiva a lui SOV: Vintu a fost initiatorul intregul demers infractional, lasarea in libertate a inculpatilor ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica

Pe 13 septembrie, Tribunalul Bucuresti a publicat motivatia judecatorului care a decis arestarea preventiva pentru 29 de zile a lui Sorin Ovidiu Vintu, Ovidiu Turcan si Alexandru Stoian.

In motivarea deciziei de arestare preventiva, magistratii aratau ca "lasarea in libertate a inculpatilor ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica".

"Incontestabil, masura privarii de libertate reprezinta o masura extrema, dar la fel de incontestabil este si faptul ca infractiunile retinute in sarcina inculpatilor sunt de o gravitate extrema iar din actele cauzei rezulta ca lasarea lor in libertate ar avea urmari imediate si indirecte asupra ordinii publice", se mai arata in motivarea deciziei de arestare preventiva.

"Inculpatul Sorin Ovidiu Vintu a fost initiatorul intregul demers infractional, din acest punct de vedere periculozitatea sociala a acestui inculpat reliefandu-se pregnant", au mai aratat judecatorii, in motivare.

Citeste aicimotivarea deciziei de arestare preventiva a lui Sorin Ovidiu Vantu (13 septembrie 2010).