O simpla diferenta de doua molecule ale unei gene altminteri identica la om si la cimpanzeu ar putea reprezenta originea facultatii de a vorbi, potrivit unui studiu publicat miercuri de revista Nature si citat de AFP.
Aceste molecule, amino-acizi, stau la baza formarii proteinelor. Proteinele genei studiate (FOXP2), care comanda un grup de alte gene legate de limbaj, numara mai multe sute de amino-acizi, dintre care doar doi sunt diferiti la om si la cimpanzeu.
Studiile anterioare sugerasera deja o mutatie a acestei gene intre om si cimpanzeu din cauza celor doi amino-acizi si posibilul impact al acestei diferente asupra facultatii de a vorbi.
"Studiul nostru demonstreaza experimental aceasta diferenta", a declarat Daniel Geschwind, de la UCLA, co-autor al studiului.
Cercetatorii au folosit tesuturi de creier uman si de maimute, dar si celule de cultura, pentru a compara efectele acestor mutatii ale genei FOXP2 asupra genelor responsabile de limbaj. Astfel, ei au descoperit ca gena FOXP2 a cimpanzeului are efecte diferite fata de gena FOXP2 umana.
"Oservand influenta exercitata de FOXP2, am reusit sa identificam un ansamblu nou de instrumente pentru a studia modul in care limbajul uman este reglat la nivel molecular", a declarat Genevieve Konopka, co-autor al studiului.
Procese moleculare care ar putea permite, in cazul autismului si a schizofreniei, "o mai buna intelegere a modului in care aceste boli afecteaza capacitatea creierului de a utiliza limbajul", adauga cercetatoarea.
Rolul jucat de aceste doua molecule deschide noi cai legate de cercetarile privind evolutia speciei umane.
"Nu stim cand a aparut mutatia acestor doi amino-acizi", a explicat Geschwind.
Omul si cimpanzeul au evoluat in specii diferite in urma cu aproximativ 5 milioane de ani, in timp ce paleo-antropologii situeaza aparitia limbajului uman in urma cu 100.000 - 70.000 de ani.
"Nu stim ce s-ar intampla daca am mentine un creier uman intr-un cimpanzeu - ar fi el capabil sa vorbeasca? Majoritatea oamenilor considera ca nu, pentru ca la om limbajul, caile respiratorii superioare si bolta palatina ofera o structura mult mai adaptata capacitatii de a vorbi", a mai spus Geschwind.
4
2
