Candidatii la presedintie au scris putin despre cheltuirea fondurilor europene si abordarea se limiteaza in mare parte la a mentiona gradul redus de absorbtie care trebuie imbunatatit. Avem de-a face cu un subiect care “traverseaza” toate domeniile sociale si economice care se confrunta cu un blocaj semi-generalizat in intreg sistemul. Se resimte in continuare nevoia unei viziuni coerente, a unei solutii care sa constituie punctul de plecare pentru a pune lucrurile in miscare. Programele analizate, a patru candidati, dau semnale slabe in acest sens.
Argumentele de mai sus arata ca subiectul cheltuirii fondurilor UE s-ar preta la o idee de abordare strategica in cadrul programelor candidatilor la presedintie. Cu toate acestea, se regaseste numai pe alocuri si este tratat in termeni aproape surprinzatori.
Crin Antonescu mentioneaza fondurile europene trecator, in capitolul destinat politicii externe:
“Politica europeană este principala ancoră a demersului extern al României. Acest nou proiect implică o schimbare de paradigmă. Integrarea europeană este privită cel mai adesea în ţară exclusiv prin prisma absorbţiei fondurilor europene, respectiv a banilor care vin sau ar trebui să vină de la Bruxelles. Desigur, reprezintă un subiect de preocupare faptul că deocamdată românii resimt mai degrabă costurile şi mai puţin beneficiile, faptul că deocamdată România este mai degrabă contributor la bugetul Uniunii decât beneficiar al finanţărilor europene. Această situaţie ar putea genera insatisfacţie şi, în perspectivă, chiar curente de opinie publică eurosceptice sau chiar anti-integraţioniste. Dar gradul de absorbţie al fondurilor europene este în primul rând o problemă a administraţiei româneşti şi doar în mică măsură o problemă a relaţiei Bucureştiului cu birocraţia de la Bruxelles”
Traian Basescu anunta ca trebuie sa ne pragatim pentru urmatorul cadru financiar, 2014-2020, in capitolul “Beneficii de la UE”:
“Ne propunem ca România să intre în anul 2011 în spaţiul Schengen. Vrem ca românii să circule liber în toată Europa. Dar, urmare a faptului că mulţi români preferă astăzi să lucreze în alte ţări ale UE, ţara pierde pentru că aceşti oameni nu sunt utilizaţi aici, acasă. Uitându-ne în urmă, vedem că mai bine de 10 ani s-a greşit în strategia de pregătire a României pentru a adera la Uniunea Europeană. S-a pus accent pe aderare în sine, pe simpla îndeplinire la nivel minimal a unor prevederi legislative europene. Ar fi fost, însă, mult mai bine dacă am fi pus accent pe pregătirea noastră pentru a fi capabili să beneficiem mai eficient după aderare de oportunităţile pe care le oferă calitatea de Stat Membru al UE. Aceasta este adevărata şi trista explicaţie a faptului că avem o atât de redusă capacitate de absorbţie a fondurilor UE care au fost alocate României. În consecinţă, vreau ca în noul meu mandat să ne pregătim bine pentru a utiliza eficient fondurile pe care Uniunea Europeană le va aloca României în perioada 2014-2020!”
Mircea Geoana propune un “Comandament national pentru atragerea fondurilor europene”:
Ca presedinte al Romaniei voi propune infiintarea unui Comandament national pentru atragerea fondurilor europene si infiintarea de centre regionale care sa ofere asistenta intreprinzatorilor care vor sa foloseasca bani europeni. In acest fel vom putea sa venim in ajutorul firmelor care in prezent se confrunta cu probleme de finantare. Absorbtia fondurilor europene va permite Romaniei valorificarea potentialului agricol, asigurarea din productia interna a consumului alimentar al populatiei si disponibilizarea unor cantitati pentru export, modernizarea capacitatilor energetice, obtinerea de energie din surse alternative, incurajarea sectorului IMM-urilor, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii publice de transporturi si utilitati. In multe dintre aceste domenii, se pot promova parteneriate de tip public privat.
Sorin Oprescu are o singura propozitie care se refera la fonduri in documentul de campanie, denumit “Convingerea mea”: “În realitate, banii, inclusiv cei europeni, trebuie direcționaţi spre spitale, spre drumuri, spre modernizarea vieţii la ţară”.
Citeste articolul integral pe EurActiv.ro
