Un proiect al raportului pe justitie - document consultat de HotNews.ro - atrage atentia prin doua chestiuni: documentul politic relationeaza aderarea la spatiul Schengen de rezolvarea problemelor din justitie si a celor de coruptie, in timp ce in documentul tehnic Comisia Europeana noteaza ca este “izbitor” faptul ca din cele 462 de dosare DNA in curs de judecata, in nici unul nu s-a pronuntat o sentinta in prima instanta, cu atat mai mult o sentinta finala, referindu-se in special la cazul Copos.

In raportul tehnic, Comisia Europeana noteaza ca este “izbitor” faptul ca din cele 462 de dosare DNA in curs de judecata, in nici unul nu s-a pronuntat o sentinta in prima instanta, cu atat mai mult o sentinta finala. Curtea mentioneaza in mod special cazul Copos, trimis in judecata in dosarul Loteria: “Printre aceste cazuri se numara cel al unui fost vicepremier, trimis in judecata la 6 iunie 2006, al carui proces dureaza de peste trei ani fara ca actul de acuzare sa fi fost citit, singurele actiuni in acest dosar limitandu-se la discutarea unor chestiuni procedurale. Ancheta DNA in acest caz a durat mai putin de un an”. Raportul tehnic al comisiei care se refera la cele 4 benchmark-uri sau probleme punctuale (patru la numar) critica la punctul trei procedurile parlamentare care franeaza marile dosare precum si instantele de judecata si lauda DNA. Bench-mark-ul nr. 3 se refera la lupta anti-coruptie.

Redam mai jos cel mai relevant pasaj din raportul tehnic:

“DNA si-a mentinut prestatia pozitiva in anchetarea cazurilor de coruptie la nivel inalt si a trimis in instanta un numar semnificativ de astfel de cazuri. In cele noua luni (1 august 2008 – 24 aprilie 2009), DNA a deschis 176 de anchete penale si a emis 115 trimiteri in judecata in cazul a 155 de inculpati. In aceiasi perioada, instantele au pronuntat 49 de sentinte definitive in dosarele anchetate de DNA, in urma carora 64 de inculpati au fost condamnati.

S-au pronuntat 43 de sentinte atacabile cu recurs, implicand condamnarea a 71 de acuzati. 39 de inculpati au fost achitati. Totusi, 24 dintre aceste achitari au aparut drept ca rezultat al dezincriminarii unor infractiuni relevante.

Cazurile trimise in instanta au inclus dosare legate de un fost prim-ministru, un ministru, un fost ministru si actual membru al Parlamentului, doi alti membri ai Parlamentului, doi fosti membri ai Parlamentului, opt primari si doi presedinti de Consilii Judetene. Natura si numarul acestor dosare trimise in instanta de catre DNA sunt dovada continuarii prestatiei pozitive a anchetelor independente (non- partizane) in ce priveste cazurile de coruptie la nivel inalt.

Numeroase anchete sunt initiate in urma plangerilor venite din partea cetatenilor sau ex-officio, ceea ce indica incredere publica in DNA precum si o abordare proactiva in ce priveste demararea anchetelor.

Parlamentul prelungeste proceduri cand e vorba de doare

Demararea unor anchete penale in privinta ministrilor sau fostilor ministri presupune o cerere oficiala, si drept urmare aprobarea ei fie de catre Presedinte sau, daca presoana este un membru al Parlamentului, de catre Camera respectiva a Parlamentului. Pe parcursul ultimelor 12 luni, Parlamentul a solicitat la cererea procurorilor initierea unor investigatii in patru astfel de cazuri de coruptie.

Totusi, procedurile parlamentare s-au prelungit (cazurile in care Parlamentul a avizat inceperea urmaririi penale au durat 4 luni, 7 luni, 7 luni respectiv 10 luni). In doua cazuri, avizul a fost refuzat. In unul dintre aceste cazuri, parlamentarul respectiv si-a dat demisia, ceea ce a permis (inceperea urmaririi penale in urma avizului dat de Presedinte), dar celalalt caz (in care este implicat un fost premier) ramane blocat. In urma unei decizii a Curtii Constitutionale privind procedura de vot folosita in respingerea acestui caz, procurorul general a cerut Parlamentului sa reanalizeze refuzul de a cere deschiderea anchetei penale. In data de 23 iunie, Parlamentul a ajuns la concluzia ca aceasta cerere nu poate fi admisa. Aceasta decizie a fost contestata la Curtea Constitutionala.

462 de dosare trimise de DNA in instante, nici o sentinta

Felul in care instantele abordeaza procesele de coruptie la nivel inalt si in special viteza procedurilor din instanta raman problematice. Din cele 49 de decizii finale, la care s-a ajuns pana acum, fiecare caz a durat in medie doi ani si a presupus in medie 26 de audieri. Totusi, au existat 6 dosare incepute in 2004 si unul in 2003. Acestea sunt cazuri in care s-a pronuntat o sentinta finala.

La 24 aprilie 2009, existau 462 de alte dosare DNA in curs de judecata, aflate in diverse faze. Este izbitor faptul ca practic in nici unul din aceste cazuri de interes public maxim nu s-a pronuntat intr-o prima instanta o sentinta, cu atat mai putin o sentinta finala. (Printre aceste cazuri se numara cel al unui fost vicepremier, trimis in judecata la 6 iunie 2006, al carui proces dureaza de peste trei ani fara ca actul de acuzare sa fi fost citit, singurele actiuni in acest dosar limitandu-se la discutarea unor chestiuni procedurale. Ancheta DNA in acest caz a durat mai putin de un an."

Comisia se refera la dosarul Loteria, in care fostul vicepremier George Copos este trimis in judecata sub acuzatia de evaziune fiscala, prejudiciul calculat de procurori fiin de peste un milion de euro. Copos are toate sansele sa scape de judecata, daca reuseste sa mai amane procesul cativa ani. Vezi detalii aici.

"Conform datelor disponibile pana la 25 aprilie 2009, din cele 21 de dosare vizand actuali sau fosti membri ai Guvernului sau Parlamentului trimisi in instanta incepand din 2006, o sentinta in prima instanta a fost luata intr-un singur caz. Sapte astfel de cazuri au fost trimise in instanta in 2006 si cinci in 2007. Unele dintre acestea au fost suspendate cu diverse ocazii sau au fost cazuri in care a trebuit sa fie cerut avizul Parlamentului dupa ce incepuse deja urmarirea penala.

Judecarea unor cazuri la nivel inalt dureaza deosebit de mult ca urmare a cererilor de amanare venite din partea avocatilor apararii. Exceptiile de neconstitutionalitate sunt invocate adesea, asa cum se intampla si in cazul cererilor de a transfera un proces de la o instanta la alta, uneori in repetate randuri.”

Documentul politic, care ar putea fi modificat, dar nu esential, in cursul negocierilor din Colegiul Comisarilor, face din nou referire la aderarea la spatiul Schengen, corelata cu reforma justitiei si lupta anticoruptie, o formulare neagreata de Romania. Puterea de negociere a reprezentantilor Romaniei va determina daca ea se va regasi sau nu in forma finala a documentului.

Iata principalele pasaje din documentul politic:

Aderarea la spatiul Schengen, legata de progresele din justitie

"Progresul privind calitatea justitiei si a luptei anticoruptie va contribui pozitiv si la aderarea Romaniei la spatiul Schengen intrucat eliminarea controalelor la granite depinde de increderea reciproca."

Comisia incearca din nou sa faca legatura dintre progresele in justitie si lupta anticoruptie si aderarea la spatiul Schengen, urmatorul pas important al Romaniei ca membru al UE. Este o incercare de a avea un nou element de presiune asupra autoritatilor de la Bucuresti, intrucat, obiectiv, constrangerile pe care le poate exercita Bruxelles-ul sunt extrem de limitate si lipsite de eficienta. Aderarea la spatiul Schengen se face pe criterii bine stabilite, insa Comisia vrea sa transmita semnalul ca Romania ar putea fi intarziata pana cand isi va rezolva problemele in justitie si cele de coruptie. Daca aceasta formulare va ramane in forma finala a raportului ramane de vazut, intucat ea a aparut si anul trecut intr-una dintre variantele de raport, insa in final, in urma negocierilor, ea a fost eliminata.

"Comisia vede toate benchmark-urile intr-o legatura foarte stransa. (...) Ratiunea mecanismului de cooperare si verificare (MCV) nu este sa stabileasca o lista ce trebuie bifata, ci sa construiasca statul de drept cu un sistem judiciar stabil si independent, care sa fie capabil sa detecteze si sa sanctioneze conflictele de interese si sa combata eficient coruptia. De aceea, Comisia nu ia in calcul indepartarea obiectivelor unul cate unul ci prefera sa lucreze cu Romania pentru a finaliza monitorizarea."

Spre deosebire de raportul de anul trecut si chiar de raportul de etapa din februarie, Comisia tine sa sublinieze clar faptul ca ridicarea monitorizarii depinde de realizarea tuturor obiectivelor, care sunt interconectate. In rapoartele anterioare, justificarea MCV era urmatoarea: "a fost creat de Comisie pentru a monitoriza progresele si a oferi ajutor in remedierea deficientelor", sau "este gandit ca sa permita Romaniei sa demonstreze, regulat, ca a facut progrese in reformarea justitiei si in lupta anticoruptie". (Raportul din 23 iulie 2008)

"Romania a luat un nou start in reforma justitiei"

"O serie de pasi practici si legislativi au fost facuti si a fost stabilita o noua etapa in continuarea procesului reformei. (...) Acest raport demonstreaza ca s-au facut propuneri importante de reforma de catre guvern si un istoric pozitiv al anchetelor este insotit de actiunea sistemului judiciar. Romania a luat un nou start in reforma justitiei, construind mai departe pe realizarile care au fost deja reflectate in raportul din iulie 2008 al Comisiei."

Spre deosebire de rapoartele anterioare, documentul face o apreciere generala pozitiva a situatiei din justitie, notand faptul ca Romania a intrat intr-o noua etapa a reformei justitiei. In iulie 2008, Comisia spunea ca "Romania prezinta o imagine mixta. A stabilit elementele unui sistem functional. Dar fundatia este fragila si deciziile privind coruptia sunt puternic politizate". In februarie tonul raportului era si mai dur: "ritmul progreselor notate de raportul Comisiei din iulie 2008 nu a fost mentinut. Desi au fost unele semnale pozitive in reforma justitiei, rezultatele sunt dificil de demonstrat. (...) In multe domenii deficientele identificate de Comisie in iulie raman".

"Ca Romania sa poata demonstra progrese sustinute, procesul de reforma a justitiei nu trebuie politizat. Un consens trebuie sa existe intre toti actorii politici pentru a putea permite sistemului sa functioneze independent si ca anchete non-partizane pe cazuri de coruptie sa duca la decizii eficiente."

Parlamentul, criticat pentru ezitari

Comisia subliniaza din nou ca procesul reformei justitiei si a luptei antocoruptie nu trebuie politizat. A facut-o si anul trecut, cand spunea ca "lupta anticoruptie trebuie depolitizata si Romania trebuie sa isi afirme angajamentul fara echivoc in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt.

"Dorinta de reforma nu este reflectata de angajamentul fara echivoc in clasa politica. In special Parlamentul pare inca sa ezite si nu ia intotdeauna deciziile necesare sustinerii eforturilor executivului pentru reformarea justitiei si lupta impotriva coruptiei. (...) Semnalele mixte despre angajamentul Parlamentului de sprijin a eforturilor autoritatilor pentru a continua lupta impotriva coruptiei la nivel inalt are inevitabil un impact negativ asupra intregului sistem."

Parlamentul este, din nou, codasul raportului, la fel cum a fost incepand din iulie 2008, cand Comisia a facut evaluari negative ale modului de lucru al acestuia, avand ca rezultat incetinirea luptei anticoruptie. In iulie 2008, Comisia spunea ca "Parlamentul trebuie sa demonstreze angajamentul fara echivoc in eradicarea coruptiei la nivel inalt. (...) Nu s-a realizat niciun progres in zece cazuri privind fosti ministri si asta partial din cauza faptului ca Parlamentul a blocat anchetarea cazurilor. (...)

Politizarea cazurilor de coruptie de catre Parlamentul roman si esecul justitiei de a pronunta sentinente in cazurile de inalta coruptie a slabit perceptia publica asupra respectarii statului de drept". Tonul foarte dur al raportului din iulie 2008 la adresa Parlamentului este reflectat si in raportul din februarie 2009, care arata ca "Parlamentul trebuie sa imbunatateasca procedurile in cazurile de coruptie la nivel inalt si sa permita anchetarea tuturor cazurilor".

DNA si ANI, premiantii raportului

"Renumirea sefului DNA in februarie a marcat un pas important in asigurarea stabilitatii si continuitatii autoritatilor insarcinate cu lupta anticoruptie. Continuarea existentei unui cadru anticoruptie specializat si eficient are o importanta vitala pentru Romania. DNA a mentinut bunul istoric al anchetelor nonpatizane a coruptiei la nivel inalt."

Comisia apreciaza, ca intotdeauna, activitatea DNA. Spre deosebire de opiniile din tara, ale multor politicieni, Bruxelles-ul a apreciat intotdeauna activitatea DNA si a subliniat importanta mentinerii in functie a lui Daniel Morar, evident fara sa il numeasca vreodata. Bunul istoric al anchetelor DNA a fost notat de fiecare data si a fost subliniata importanta mentinerii cadrului anticoruptie, Comisia europeana fiind constienta de nenumaratele incercari de modificare a legii, care vizau de fapt indepartarea lui Daniel Morar de la conducerea DNA.

ANI este acum operationala si are rezultate bune. (...) Va fi posibila evaluarea impactului real a activitatii Agentiei Nationale de Integritate odata ce primele cazuri privind averi nejustificate, incompatibilitati si conflicte de interese - care sunt inca tergiversate in institutiile judiciare si disciplinare relevante - vor avea un verdict.

Daca pana la acest raport ANI trebuia sa fie deplin operationala sau se asteptau rezultate, acum aceste probleme au fost rezolvate. Apare insa ca noutate ideea ca impactul activitatii ANI va putea fi evaluat in momentul in care in cazurile investigate de ANI se vor pronunta si instantele.

Nota: Sublinierile din raportul Comisiei Europene si intertitlurile apartin redactiei.