Potrivit unui proiect de directiva aprobat recent de Comisia pentru afaceri sociale din Parlamentul European, angajatii din Uniunea Europeana ar putea fi limitati sa lucreze doar 48 de ore pe saptamana. Parlamentul cere ca nici unei tari sa nu i se permita sa nu aplice aceasta directiva.

Pe de alta parte, Consiliul European (care reuneste ministrii muncii din cele 27 de tari membre) doreste ca in tari ca Marea Britanie, care in urma negocierilor au beneficiat de exceptii in privinta limitarii timpului de lucru al angajatilor, directiva sa fie optionala. Pana in decembrie ministrii muncii si europarlamentarii trebuie sa ajunga la un compromis in aceasta privinta.

Exista insa chiar si in randul europarlamentarilor voci care se indoiesc ca noua directiva este o idee buna intr-o Europa aflata in criza economica.

In timp ce socialistii spun ca noile reglementari nu le vor mai permite angajatorilor sa isi exploateze angajatii cerandu-le sa munceasca mai mult, liberalii si conservatorii cred ca o astfel de limitare in timp de criza va face imposibil ca cei care doresc sa castige mai mult sa aiba aceasta posibilitate.

Exista tari care nu doresc o astfel de limitare si care invoca asa-numita clauza de neparticipare ("opt-out"clause).

In aceste tari, angajatorilor li s-ar putea permite sa le ceara muncitorilor sa lucreze mai mult in anumite limite. Adica nu mai mult de 60 de ore intr-o saptamana calculate intr-o perioada de trei luni sau 65 de ore acolo unde nu exista un contract colectiv si cand sunt luate in consideratie si perioadele inactive din timpul de lucru.

Socialistii europeni: Exceptiile pot duce la dumping social

Dar raportorul directivei, socialistul spaniol Alejandro Cercas, a declarat pentru seviciul de presa al Parlamentului European ca “exceptiile pot duce la un dumping social, statele cu legi sociale mai relaxate avand un avantaj asupra celor cu legi sociale mai stricte”.

Potrivit lui Cercas “propunerea Consiliului ataca proiectul Europei cetatenilor si pe cel al Europei sociale […], distruge negocierea colectiva ca instrument fundamental al dialogului social si incalca principiile dreptului stabilit deja in noul Tratat de la Lisabona“.

Aproape o treime dintre membrii Comisiei pentru afaceri sociale din Parlamentul European nu a fost de acord cu aceasta limitare a numarului de ore de munca. Intre acestia, liberal-democrata britanica Elizabeth Lynne.

„Pastrarea exceptiilor de la durata de lucru - in conditii mai stricte - este vitala; oamenii trebuie sa aiba posibilitatea de a alege cat de mult vor sa munceasca, atata timp cat ei decid acest lucru voluntar.(…)", a declarat Lynne pentru serviciul de presa al PE.

Pe de alta parte, eurodeputata britanica crede ca in perioade de incetinire economica "anularea posibilitatii de a face exceptie la limita maxima pentru timpul de lucru ar fi o pilula amara pentru companii si pentru multi angajati care incearca sa isi majoreze veniturile”.